Europarlamentarul Ramona Strugariu a susținut un discurs șocant în Parlamentul European, invocând presupuse motive pentru care României i s-ar putea tăia accesul la fonduri europene, pe modelul Poloniei și Ungariei.

„Comisia nu mai are absolut nicio justificare să se abțină de la utilizarea mecanismului de condiționalitate. Nici în cazul Poloniei, nici în cel al Ungariei sau al oricărui alt guvern, nu popor, guvern care nu respectă statul de drept și valorile UE”, a declarat Strugariu.

„Așa că acum negarea supremației dreptului european, hărțuirea judecătorilor, ignorarea reformei justiției, a Comisiei de la Veneția, nesocotirea libertății presei, reducerea competențelor Direcției Naționale Anticorupție, toate pun România în pericol de a pierde încrederea și banii europeni. Sper că vom avea înțelepciunea de a nu fi următorii la rând. Doamnă președintă Von der Leyen, îmi pare rău că nu sunteți în sală astăzi. Dar de mâine, cu toții așteptăm să vedem cum Comisia Europeană își face treaba”, a mai spus europarlamentarul USR, Ramona Strugariu.

Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene ca, după decizia prin care Curtea de Justiţie a UE (CJUE) i-a permis să suspende fondurile europene pentru statele despre care consideră că încalcă statul de drept, să ia rapid această măsură împotriva Poloniei şi Ungariei, care acuză instituţiile UE de abuz de putere, iar la Varşovia ministrul polonez al justiţiei i-a reproşat propriului premier această situaţie pentru că a acceptat un compromis cu liderii europeni,

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au ajuns în cele din urmă cu ceilalţi lideri europeni la o înţelegere conform căreia mecanismul de condiţionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează „buna gestiune financiară” a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un „mod suficient de direct” (corupţie, fraudă fiscală etc.), nu în cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunităţii LGBT, iar aplicarea sa va începe numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului, decizie dată miercuri şi care este favorabilă Comisiei Europene.

Totuşi, sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc la interpretări. De pildă, unii eurodeputaţi au cerut aplicarea lui şi în cazul noii legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o critică pentru că ar discrimina persoanele LGBT.

Prin urmare, Polonia şi Ungaria se tem că mecanismul va fi interpretat şi folosit în mod arbitrar de Comisia Europeană împotriva anumitor state membre; mai ales că acuzaţiile Bruxellesului la adresa guvernelor conservatoare din cele două ţări privesc multe aspecte, precum reformele judiciare, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional, avortul, drepturile minorităţilor sexuale, respingerea migranţilor, atribuirea contractelor publice etc., pentru unele dintre acestea Comisia Europeană neaprobând până în prezent nici PNRR-urile celor două ţări în cadrul planului european de redresare post-pandemie, în care Polonia are alocate granturi de 36 de miliarde de euro şi Ungaria 7 miliarde.

Sursa.