Un fost secretar de stat din Ministerul Energiei mai spune încă o dată public ce știe deja toată lumea, dar nimeni nu face nimic. Planul de închidere a mineritului trebuie să fie amânat măcar cu doi ani pentru că aceasta e și întârzierea investițiilor care ar trebui să aducă gaz sau fotovoltaice în locul cărbunelui. Constantin Ștefan mai spune că nici nu ar mai trebui statul să aștepte studiul de adecvanță atâta timp cât un studiu similar, făcut în urmă cu trei ani, a arătat că trebuie menținute în funcțiune cel puțin cinci grupuri energetice la Complexul Energetic Oltenia până în 2030. 

"Sper ca în al 12-lea ceas să nu mai stăm după un 'nou' Studiu de Adecvanță care să confirme realitatea de azi, 3.046 MWh import, cu care se confruntă Sistemul Energetic din România, fapt întărit și de oficialii din Transelectrica. Prin studiul de adecvanță elaborat la sfârșitul anului 2021, Transelectrica a subliniat că trebuie menținute în activitate comercială la CEOltenia cel puțin 5 grupuri energetice până în anul 2030, datorită incertitudinilor investiționale. Prezentul ne confirmă stadiul actual al investițiilor fără drept de comentarii.

Tot ce am susținut public, în tot acest timp, dar și din 2022 și până în Octombrie 2023 cât am fost Secretar de Stat la Energie, că problemele rezultate din PNRR de reducerea capacității instalate pe cărbune sunt cuantificate pe deplin în prezent, fapt pentru care le reiterez încă o dată:

- importuri masive de energie electrică, la prețuri de mii de lei, care se vor regăsi în facturile consumatorilor finali casnici și noncasnici;

- nevalorificarea resurselor energetice naționale va atrage o diminuare importantă de venituri pentru România care va adânci și mai mult deficitul bugetar;

- tranziția României la energie verde se face prin importuri masive de energie electrică;

- pierderea a mii de locuri de muncă în Gorj cu efect negativ pe bugetul asigurarilor sociale și pe sistemul de pensii național", spune Constantin Ștefan, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.

Constantin Ștefan a adăugat că decalarea planului de restructurare ar trebui să rezulte de la sine. 

"Am documentat cu argumente dar și cu propuneri în anul 2023 printr-o analiză amplă și exhaustivă necorelarea măsurilor și termenelor din PNRR C6 Energie cu Planul de Restructurare al CE Oltenia. Analiza efectuată și transmisă unde trebuie, nu zic eu - dar ne confirmă prezentul, este de actualitate. Soluția de atunci și acum este una singură:

- renegocierea de îndată a țintei 119 din PNRR C6 Energie ca să nu se mai scoată din funcțiune la 31 Decembrie 2025 alți 1425 MW pe cărbune de la: CE Oltenia (975 MW), Craiova II (300MW), Iași (50MW) și Govora (100MW), până nu se vor finaliza noile investiții pe gaze. Am atras atenția din 2023 că sunt întârziate cu aprox. 2 ani. 

De la sine rezultă și decalarea Planului de Restructurare al CE Oltenia.

Cu toate miile de MW instalați în regenerabile, peste 6000 MW solar și eolian, dar fără cei din hidro 6.480 MW, suntem importatori NEȚI de energie electrică la prețuri de mii de lei.

Cu regenerabilele vom produce mult când vor produce și alții în Europa, dar când nu vom mai produce noi, România va cumpăra energie electrică în BANDĂ doar de la câțiva deștepți din Europa pe 'bani gheață' (cash), care au redeschis capacitățile pe cărbune", a mai transmis Constantin Ștefan pe pagina sa de Facebook.