Ministerul Energiei a transmis un răspuns sindicatelor din Complexul Energetic Oltenia (CEO) referitor la viitorul Termocentralei Ișalnița și al exploatării cărbunelui, subliniind că menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune rămâne o provocare dificilă.

Potrivit Ministerului, eforturile de prelungire a activității carierelor de cărbune și a termocentralelor CEO au fost inițiate la nivel guvernamental de peste un an și jumătate, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a purtat multiple discuții la Bruxelles pentru renegocierea perioadei de tranziție.

„Cărbunele ne-a salvat în momentele grele din ultimii ani și rămâne o resursă de bază. Tocmai de aceea, s-au depus toate diligențele pentru menținerea acestuia în mixul energetic național”, se arată în comunicatul ministerului.

O realizare importantă în acest context ar fi tocmai punerea în funcțiune a grupului energetic numărul 5 Rovinari, cu o capacitate de 330 MW, conectat la Sistemul Energetic Național.

Totuși, Ministerul Energiei atrage atenția că exploatarea blocului energetic nr. 7 al Sucursalei Electrocentrale Ișalnița ar trebui oprită definitiv la 31 decembrie 2025, conform Planului de Restructurare aprobat de Comisia Europeană. O eventuală prelungire ar necesita investiții de zeci de milioane de lei în reparații și extinderea capacității de depozitare a deșeurilor rezultate din arderea cărbunelui.

„Exploatarea blocului energetic după data de 31.12.2025 este condiționată de demararea mai multor lucrări de investiții și reparații, achiziții de piese, estimate la câteva zeci de milioane lei. Sunt necesare investiții atât în instalațiile tehnologice cât și investiții pentru extinderea capacității de depozitare a zgurii și cenușii rezultate din arderea cărbunelui, investiții care ar putea asigura funcționarea după anul 2025. Desigur, vom continua demersurile pentru prelungirea termenelor din Planul de restructurare și Directiva de decarbonizare”, se arată în răspuns.

Oficialii români continuă negocierile cu Comisia Europeană pentru ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și amendarea legii decarbonizării. În funcție de noile condiții care vor fi aprobate, Ministerul Energiei speră că partenerii europeni vor prioritiza securitatea energetică a României în fața obiectivelor de reducere a emisiilor.