Șefii Complexului Energetic Oltenia ar putea fi demiși dacă nu își dau singuri demisia. Surse apropiate ministrului Energiei susțin că Sebastian Burduja le-ar fi transmis deja celor scoși în față de Comisia Europeană că vor fi schimbați. Totul, ca statul român să nu piardă bani europeni. Dacă nu îndeplinește jalonul din Programul Național de Redresare și Reziliență, România pierde bani, iar Sebastian Burduja le-ar fi spus subalternilor că „va face tot ceea ce este necesar pentru a îndeplini jalonul”.

 

Nu va fi însă prea simplu de făcut asta. Și luăm cazurile pe rând. Începem cu ce ne doare mai tare în județul Gorj: Complexul Energetic Oltenia. Compania e indicată de Comisia Europeană ca având influențe politice și conflicte de interese mai ales în ce privește mascarada de selecție de la vârful Complexului. Comisia Europeană a scris clar că există o suprapunere între trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare și candidații selectați care au fost numiți în cele din urmă în consiliul de supraveghere. 

 

În plus, unul dintre membrii consiliului de supraveghere a fost numit fără a fi supus procesului de selecție. Deși România susține că acest membru a fost nominalizat și numit de către acționarul minoritar, pe baza informațiilor și a probelor disponibile, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române. România nu a furnizat niciun element de probă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație. În plus, în cadrul procesului de selecție a consiliului de administrație, doi candidați care au făcut parte anterior din consiliul de administrație – implicați în selectarea și contractarea expertului independent – au fost (re)numiți în noul consiliu de administrație, fiind selectați de expertul independent.

 

Așa că dacă nu îndreaptă lucrurile, statul român riscă să piardă sume uriașe. Dar până și rezolvarea problemei ar putea costa bani. 

 

Singura soluție este ca directorii să-și dea singuri demisia și să se facă altă selecție. Asta pentru că dacă ministrul se apucă să-i demită pe cei din Directoratul CEO, Ordonanța corporatistă, care e de partea lor, prevede daune financiare. Mai exact, salariile până la finalul mandatului. Și le poate obține fiecare în instanța de judecată. 

 

Gabriel Giorgi, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei, a declarat că singura variantă este ca directorii să-și dea demisia. Dacă sunt demiși:

„O să câștige în instanță toți și banii respectivi trebuie plătiți până la sfârșitul mandatului. Au un contract de mandat încheiat pe patru ani. Nu e ilegal. Doar instanța poate să spună dacă e ilegal. Există vreo decizie că persoana respectivă a fost pusă ilegal în funcție? Nu! E doar o indicație dată de Comisia Europeană care nu e instanță de judecată. În consecință, ca să poți să demiți o persoană, ordonanța 109 spune că dacă o demiți, trebuie să-i plătești salariile până la finalul mandatului. Banii respectivi trebuie să-i recuperezi de la cineva”, a spus Giorgi la Radio Infinit.

 

Complexul Energetic Oltenia nu e singura companie de stat unde Comisia Europeană a descoperit probleme cu duiumul. La Electrocentrale Craiova, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în procedura de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație. 

 

În plus, sistemul de remunerare nu se bazează pe performanță. Comisia consideră cădovezile furnizate de România nu demonstrează că sistemul de remunerare a membrilor consiliului de administrație al întreprinderilor de stat se bazează pe obiective cantitative și calitative („indicatori-cheie de performanță” – KPI) legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat, eficiența costurilor) și de performanță a serviciilor (cum ar fi evaluările inter pares, feedback-ul clienților, cota de piață, fidelizarea clienților) ale întreprinderilor de stat, astfel cum prevede jalonul. România nu a furnizat actele adiționale semnate la mandatele noilor membri ai consiliului de administrație, care stabilesc indicatorii de performanță cheie, pentru șapte întreprinderi de stat (Nuclearelectrica, CE Oltenia, SAPE, ELCEN, Electrocentrale Craiova, CONPET și CE Valea Jiului). În mod similar, nu există KPI-uri în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML.

 

Astfel, pentru 39 de membri ai consiliilor de administrație din 105, în 11 întreprinderi de stat din 17, Comisia nu poate concluziona că remunerația acestor membri ai consiliului de administrație se bazează pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și de performanță a serviciilor, astfel cum prevede jalonul.

 

În concluzie, Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de aproximativ 300 de milioane de euro.