Pentru că n-a făcut reforma companiilor de stat, țărișoara poate pierde sute de milioane de euro din PNRR. Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, dă răspunsuri evazive, deși ”buba” e la șase companii din energie. Mai exact, ”reforma” ar fi însemnat concursuri pe bune pentru ocuparea funcțiilor din directoratele, consiliile de supraveghere și consiliile de administrație din companiile de stat. 

Comisia Europeană investighează modul în care s-au făcut selecțiile. Nu se putea altfel, după ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Oltenia, și nu numai, unde cel puțin aici ”selecția” pentru directorat a fost o mascaradă, o făcătură care a generat zeci de articole în presa locală și centrală, inclusiv sesizarea, în luna august, Comisiei Europene. 

Comisarii consideră că la unele companii, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transelectrica au fost numite, în consiliile de administrație, persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente.

Așa se face că acum, Guvernul se așteaptă ca România să piardă o sumă care poate ajunge la 500 de milioane de euro din tranșa a treia de plată din PNRR, potrivit unor surse guvernamentale, citate de HotNews.ro. Motivul este nerealizarea reformei privind managementul la companiile energetice de stat.

Guvernul nu are în intenție să îmbunătățească legislația privind guvernanța corporativă, OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016, și nici nu vrea să rezilieze contractele persoanelor considerate incompatibile de către Comisia Europeană, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro din zona guvernamentală. Aceasta chiar dacă suma pe care România o va pierde este foarte mare: 500 milioane de euro din 2,7 miliarde de euro cât reprezintă cea de-a treia cerere de plată.

Dacă persoanele considerate incompatibile ar fi demise, sumele pe care le-ar primi ca despăgubire ar fi mult mai mici decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le va pierde România. Circa 5-6 milioane de euro ar fi despăgubirile, spun surse guvernamentale. Însă, în condițiile în care numirile sunt puternic susținute politic, nimeni nu vrea să își asume rezilierea contractelor cu probleme.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu afirma, în urmă cu două săptămâni, că reprezentanții Comisiei sunt nemulțumiți de modul în care se face selecția managerilor în companiile energetice. „Comisia a zis: Nu putem accepta așa ceva, nu putem accepta ca un subordonat al unui secretar de stat să facă procedura de selecție, fiindcă este un caz de incompatibilitate majoră”, a spus Ciolacu.

În schimb, Ministerul Energiei nu a dorit să răspundă clar, limitându-se să transmită că „Documentele care au stat la baza îndeplinirii obiectivelor și țintelor asumate au fost transmise Comisiei Europene, reprezentanții statului român participând la discuțiile tehnice privind o serie de clarificări, pe toate cele trei jaloane care fac obiectul Cererii de plată nr.3 cu reprezentanții COM”. Și că „întreaga documentație se află în proces de evaluare, până în prezent nefiind transmis niciun punct de vedere al Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a celor trei jaloane”, arată ministerul.