Minerii și energeticienii din Complexul Energetic Oltenia comentează pe paginile de socializare situația în care a ajuns compania, care abia mai are cărbune și produce în medie 800 de MWh în perioadă de iarnă.

Iată un comentariu bun al unui salariat al companiei, referitor la lipsa fronturilor de lucru. “Din păcate, n-am făcut niciunul nimic! Peste maxim 2 ani voi fi și eu pensionar! Dar voi lăsa dezastru în urma mea, cum au lăsat și actualii pensionari care se laudă că au fost cineva! Am fost și suntem niste nimicuri care ne-am mulțumit cu resturi și nimicuri, am învîrtit rotoarele pe sub maluri să ne laude șefii, am blocat totul! Dacă eram cineva, ceream respectarea tehnologiilor de lucru, nu ne jucam cu siguranța utilajelor și cu viața colegilor! Trebuia să fim corecți, nu eroi”.

Au fost și oameni care i-au replicat că ei au respectat tehnologia de lucru, dar realitatea o vedem cu toții. Exproprierile s-au făcut târziu, nu se mai merge ca pe vremuri câteva luni pe descopertă, ci metru cu metru. Peste tot improvizații.

Nu este însă vina oamenilor. Sau nu a lor în primul rând. A fost o acțiune concertată în ultimii zece ani, dacă nu mai mult, un sabotaj în care au fost implicați miniștri, organizații de mediu, judecători, trompete sindicale și așa mai departe.