Închiderea accelerată a termocentralelor pe cărbune riscă să lase România în beznă, avertizează surse implicate în negocierile cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul a venit chiar în ziua în care Spania, Portugalia și sudul Franței s-au confruntat cu pene masive de curent.

Bruxelles-ul insistă ca România să închidă toate centralele pe cărbune până în 2025, deși țara noastră cere amânarea cu patru ani, pentru a avea timp să pună altceva în loc. „Oficialii care coordonează PNRR nu înțeleg sistemul energetic. Sunt birocrați. Cei de la DG Energy înțeleg, dar nu ei decid”, spun surse din domeniu.

În joc sunt aproximativ 1.700 MW, adică 15% din producția națională, generată de termocentralele Turceni, Rovinari, Ișalnița, Craiova și CET Govora. Închiderea acestora este prevăzută în planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat deja de Comisia Europeană în 2022.

Dar fără alternative funcționale, România s-ar putea confrunta cu pene grave de curent, scumpiri masive și lipsă de căldură în orașe precum Craiova și Râmnicu Vâlcea. Și nu doar atât – în estul Europei, prețurile la electricitate sunt deja cele mai mari din UE.

Închiderea cărbunelui trebuia compensată de noi centrale pe gaze și energie regenerabilă, însă acestea sunt întârziate cu ani. Centralele pe gaze naturale (1.325 MW) nu vor fi gata mai devreme de 2028, iar parcurile fotovoltaice (690 MW) sunt în întârziere până în 2026. Situația e cu atât mai gravă cu cât verile tot mai secetoase reduc drastic producția regenerabilă.

„Este absurd să ne angajăm că închidem toate termocentralele din ianuarie 2026, dacă studiul de adecvanță energetică va fi gata abia în noiembrie”, atrag atenția specialiștii.

Spania produce 66% din energie din surse regenerabile, dar blackout-ul recent demonstrează că acestea nu sunt fiabile fără sisteme de rezervă. Vântul nu bate tot timpul, iar soarele apune. România a fost aproape de blackout și vara trecută, când regenerabilele au produs sub estimări și cărbunele a fost „salvatorul de serviciu”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost criticat de ONG-urile de mediu pentru susținerea industriei energetice clasice. El le acuză, la rândul său, că blochează investițiile strategice în gaze, hidrocentrale și chiar în cel mai mare parc fotovoltaic din România, de la Arad – dosar aflat acum în instanță.

Peste 90% dintre litigiile intentate de ONG-uri împotriva proiectelor energetice au fost pierdute definitiv, arată o analiză Libertatea.

Cu toate acestea, România și-a redus emisiile de carbon cu 77% față de 1990 – mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană. În paralel, capacitățile regenerabile instalate au depășit angajamentele asumate.

Însă tranziția trebuie făcută cu cap, nu cu ochii închiși. Iar închiderea haotică a cărbunelui, fără alternative reale, riscă să transforme România într-un nou caz de „Spania pe întuneric”.