România anului 2021 este una plină de produse de import și cu datorii tot mai mari și mai multe în fiecare an, generațiile următoare fiind constrânse să le plătească.

Pandemia de coronavirus a demonstrat tuturor cât de fragilă este economia României, dar a și provocat noi probleme în societatea noastră. 

În 2020, România a importat 10,9 miliarde de tone de produse agroalimentare, mai mult cu 21% față de 2019.

Țara de care suntem cel mai mult dependenți în privința importurilor este Germania, cu 1,4 miliarde de Euro (în creștere cu 3,3% față de 2019), urmată de vecinii maghiari cu 1,38 miliarde de Euro (în creștere cu 14,4%) și Polonia cu 912 milioane de Euro (în creștere cu 5%). România importă din Estul Europei, lucru care este greu de înțeles, dar care poate fi o dovadă că produsele sunt și unele de calitate îndoielnică. Chiar Comisia Europeană a transmis în trecut informația cum că produsele din Estul Europei au o calitate mai slabă decât cele din Vest, existând chiar un dublu standard în privința produselor.

Dacă importurile sunt în creștere, exporturile României sunt în scădere. România a trimis anul trecut 16,4 miliarde de tone de produse agroalimentare către alte țări, în scădere cu 17,4% față de 2019. Valoarea exporturilor din 2020 a scăzut cu 2,7%, la 6,9 miliarde de euro, față de anul anterior. Cele mai multe exporturi de produse agroalimentare s-au înregistrat către Italia, cu 770 de milioane de Euro, urmată de Bulgaria, cu 507 milioane Euro, și Olanda, cu 394 de milioane de Euro. 

România este unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și în 2020 a exportat 11,4 milioane de tone de cereale, în scădere cu 19% față de 2019. Valoarea exporturilor de cereale în 2020 a scăzut cu 16,1%, la doar 2,1 miliarde de Euro. 

Deși exportăm mai puțin, România a reușit în 2020 aproape să-și dubleze cantitatea de cereale importate. Astfel, în 2020 țara noastră a importat 3,4 milioane de tone de cereale, în creștere cu 96% față de 2019, când importam doar 1,75 milioane de tone. Valoarea importurilor de cereale a crescut cu 77% în 2020 la 704 milioane de euro, faţă de 397 de milioane de euro în 2019. Prin urmare, scăderea exporturilor de cereale nu se datorează cererii tot mai mari pe piața națională, ci doar faptului că a scăzută producția națională de cereale și România a pierdut sute de milioane de Euro. 

De câțiva ani, România înregistrează o producție din ce în ce mai mică, ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru actualul Guvern, deoarece riscăm să ne confruntăm cu probleme chiar și pentru consumul intern. În 2020, producția internă de grâu a scăzut cu aproape 50% față de anul 2019, din cauza secetei. Schimbările climatice, dar și scăderea randamentului la hectar sunt cauze care duc la o producție tot mai mică de cereale. 

Anul 2020 a fost și anul datoriilor, pentru că România a reușit să se împrumute cu circa 12% din PIB. Guvernarea liberală a îndatorat România în 2020 cu 124 de miliarde de lei (25,3 miliarde de Euro), crescând datoria publică la 47,7% din PIB, deși în 2019 era doar 35,4% din PIB. În doar un an de zile, România s-a împrumutat cu 5 miliarde de Euro mai mult decât împrumutul primit de la creditorii internaționali în urmă cu 12 ani, în timpul crizei economice. 

Creșterea datoriei publice influențează atât puterea de cumpărare, cât și nivelul dobânzilor sau investițiile străine. Totodată, deficitul bugetar în 2020 a fost de 9,9% din PIB, cu mult peste estimările Ministerului Finanțelor. În cazul în care România va ajunge la 60% din PIB datorie publică, atunci ne putem lua adio de la adoptarea monedei Euro.

În ultimele luni, România s-a confruntat și cu o creștere “în viteză” a prețurilor produselor. Salariu minim a crescut anil acesta cu doar 3%, lucru ce nu-i ajută deloc pe români să țină pasul cu valul de scumpiri din ultimul an. 

În privința ajutoarelor oferite de Guvern către cetățeni și companii, România este ULTIMA din UE. Conform statisticilor FMI, ajutoarele oferite de Guvern au reprezentat 2,3% din PIB, cu mult în urma celorlalte state din UE care au avut pachete chiar și de 10% din PIB.