Ministrul Energiei a încercat să strecoare în Planul Național de Redresare și Reziliență câteva proiecte din energie, alese după criterii numai de el știute. Printre ele, proiectul magnatului Comănescu, privind realizarea unui grup pe gaze la Halânga, în Mehedinți, județul ministrului Virgil Popescu.

Grup Servicii Petroliere, compania omului de afaceri Gabriel Comănescu, era singura entitate privată menţionată în planul prin care România vrea să atragă 29,2 mld. euro pentru redresarea post-pandemie.

Romgaz, alături de GSP Power, divizia de energie a GSP, ar trebui să facă la Mehedinţi un proiect de 320 de milioane de euro care cuprinde o contrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde, dar şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonuui. Toate ar trebui să fie gata în 2024. 

Tot Romgaz alături de GSP Power mai au un proiect, de 265 de milioane de euro, la Constanţa. Investiţia presupune montarea unui centrale pe gaze de 159 MW, un parc solar de 20 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde şi, din nou, o istalaţie de captare şi stocare a carbonului. Totul ar trebui să fie gata în 3 ani.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a recunoscut într-un interviu că a fost nevoit să scoată din PNRR proiectele directe, decizia fiind luată după discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, „pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte”.

Ministrul Energiei a mai spus că în PNRR va exista o linie de finanțare pentru proiecte de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale și hidrogen, aceasta fiind convenită ca soluție de tranziție în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.

“Eu am avut o discuție înainte cu Direcția Generală Recover din Comisia Europeană și am întrebat dacă este vreo problemă dacă există în PNRR proiecte directe și selecții de proiecte? Și mi s-a răspuns că nu este nici o problemă, trebuie să respecte regulile ajutorului de stat evident, care trebuie notificat. Desigur, au spus că ar fi de preferat selecțiile competitive (call-uri) de proiecte, dar ei înțeleg că există și riscul ca procedura competitivă să se lungească foarte mult dacă apar contestații și să iasă din dead-line (2026 – n. red.). De aceea insistăm ca în PNRR să existe proiecte mature pe toate liniile de finanțare, ca să poată fi demarate foarte rapid”, a spus ministrul Virgil Popescu pentru economedia.ro.

După discuția de săptămâna trecută de la Bruxelles, ministrul a înțeles să scoată proiectele cu dedicație, dar oricum au rămas criteriile pe care le îndeplinește cine trebuie. “Ca să nu mai existe suspiciuni, le-am explicat că avem nevoie și de o linie de finanțare a producției de energie electrică în bandă, pentru a echilibra producția din regenerabile, e clar că nu poate fi vorba de cărbune, avem nevoie de gaz ca soluție de tranziție. Și în Anexa 3 a regulamentului PNRR se găsește exact acest principiu de producție a enegiei electrice din amestec gaz cu hidrogen verde.

Și am trecut în PNRR call (selecție – n.red.) competitiv de proiecte, am scos absolut toate companiile pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte. Eu sper să existe cât mai mulți competitori pentru că asta va scădea costul investiției, pentru a scădea costul producției pe megawatt”, a mai explicat ministrul.

Suma pusă în joc pentru proiecte de energie este de 1,6 miliarde de euro, din care un milion de euro destinat consultanței, creării strategiei de hidrogen și concepte.