„ONG-urile își doresc ca România să stea în mocirlă și beznă!” Afirmația a făcut-o Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, la Radio Infinit, în contextul dezbaterilor care au avut loc în această săptămână pentru reluarea lucrărilor la microhidrocentralelor din Defileul Jiului. 

Cosmin Popescu a precizat că acum ONG-urile nu mai au motive plauzibile să mai conteste continuarea lucrărilor și să le mai blocheze în instanță. Cosmin Popescu a și participat la una dintre dezbateri, unde a luat cuvântul și a declarat că își dorește ca aceste investiții să fie finalizate, să producă energie și Consiliul Județean Gorj va emite toate autorizațiile de care este nevoie odată ce se va elibera acordul de mediu.

“Am fost foarte atent la prezentarea studiului făcut de consultant. Toate cerințele sunt respectate și nu cred că mai e vreun motiv, doar anumite interese ar putea să pună piedică acestui proiect. Când voi primi acordul de mediu voi emite autorizațiile pentru reluarea lucrărilor și punerea în funcțiune a celor două microhidrocentrale”, a declarat Cosmin Popescu.

Cosmin Popescu a ținut să puncteze și atitudinea de „Gică contra” manifestată de anumite organizații de mediu care apar când e vorba de investiții importante fie că e vorba de lucrări de infrastructură ori energetice.

„Fie că vorbim de drumuri naționale, europene, autostrăzi, drumuri expres, fie că vorbim de alocarea unor investiții în energia verde pentru că energia produsă de Hidroelectrica este energie verde. Am văzut aceste încercări. Ei își doresc ca România să stea în mocirlă și în beznă, dar noi, ca autorități publice locale și centrale, avem obligația să facem toate demersurile, respectând legea, să punem în funcțiune și să demarăm proiecte noi pentru România. Avem nevoie de proiecte noi mai ales în această zonă de energie pentru că balanța deficitului este foarte gravă. Orice megawatt în sistem, produs de Hidroelectrica, duce la micșorarea prețului. Avem nevoie de energie ieftină”, a mai spus președintele Consiliului Județean Gorj.

Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu, care prevedea construcţia a două hidrocentrale din Defileul Jiului, a început în anul 2003, când a fost deschis şantierul Hidroelectrica. Atunci, zona nu făcea parte dintr-un parc naţional. Hidroelectrica a obţinut o autorizaţie de mediu valabilă până la finalul lucrărilor, dar investiţia nu a fost realizată la timp. Proiectul prevedea captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin conducte. Din 2017, construcţiile de pe râul Jiu au intrat în conservare. „Se așteaptă ca amenajarea hidreoenergetică, aprobată din 2003, cu o capacitate instalată de 65,14 MW, să aibă o producție medie anuală de aproximativ 259 GWh. Obiectivul este în prezent realizat în proporție de 87%, scopul fiind finalizarea construcției în 2026. Restul de executat este estimat la aproximativ 350 milioane lei”, arăta un raport al Hidroelectrica.

O situație similară este și în județul Mureș, în Răstolița.  Organizațiile de mediu au contestat și lucrările la Amenajarea hidroenergetică Răstolița de pe râul Mureș, începute în 1989, solicitând în instanță demolarea lucrărilor realizate până în prezent la hidrocentrala Răstolița, estimate de până în prezent la aproape 700 de milioane de lei.

Aici s-a reușit deja deblocarea lucrărilor după ce, luna trecută, a fost emis avizul de mediu. „Acordul de mediu prevede un număr mare de măsuri prin implementarea cărora se asigură o dezvoltare durabilă a hidroenergiei şi conservarea biodiversităţii în acelaşi timp. Concluzia evaluării impactului asupra mediului este că realizarea investiţiei are un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu, cu condiţia implementării măsurilor de reducere impuse prin acordul de mediu”, a informat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Acesta este un precedent pentru investițiile din Defileul Jiului și speranța că banii băgați aici nu vor rămâne îngropați în construcții neterminate și că microhidrocentralele vor fi finalizate și vor produce energie astfel încât să aprindă becul în câteva sute de mii de case în ciuda vocilor ONG-iștilor care duc grija unor amfibieni când țara riscă să rămână în beznă. La ei în organizații e beznă de mult. Bezna minții!