Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut bilanțul pe anul 2024 și a transmis ce are în plan să facă anul care vine. Printre obiective, se numără și renegocierea termenelor de închidere a mineritului. Surse din presa centrală vorbesc despre o amânare de trei ani pe care vrea să o ceară România comisarilor europeni pentru că nu poate pune lacătul pe toate termocentralele pe cărbune fără să fi pus în loc nici măcar un megawatt. 

"Renegociem cu Comisia Europeană termenele pentru trecerea de la grupuri pe cărbune la grupuri pe gaz și energie verde la Complexul Energtic Oltenia, accelerând investițiile în centrale pe gaz de la Ișalnița și Turceni (1325 MW) și parcuri fotovoltaice (735 MW)", promite ministrul Energiei. 

Una dintre cele mai mari provocări pentru anul care urmează, mai subliniază ministrul, este refacerea flexibilității sistemului energetic. Închiderea unor capacități de producție pe cărbune și gaz, alături de dezvoltarea accelerată a sectorului verde, a crescut dependența de condițiile meteorologice. "Aceasta este o problemă la care deja răspundem prin investiții în capacități moderne de stocare a energiei. Și am mai luat o decizie: nu am închis niciun MW din sistemul energetic național de la începutul mandatului meu. Zero", adaugă Burduja. 

"România poate să fie unul dintre pilonii celei de-a cincea revoluții industriale europene prin proiecte majore în energie, unde se vor face pași importanți în anul care vine și în cei următori. Programul nuclear, care include retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, cu o capacitate totală de 1400 MW. Proiectul Neptun Deep, care va dubla producția de gaze din 2027.

Modernizăm CET-urile din marile orașe. Continuăm dezvoltarea proiectelor de energie verde, unde avem un potențial imens, de 10.000 MW, prin proiecte de investiții noi, finanțate parțial prin mecanismul Contractelor pentru Diferență, cu 1500 MW în 2024 și 3500 MW în 2025.

Obiectivul de ansamblu pentru tot ceea ce facem rămâne clar: o energie mai sigură, mai ieftină și mai curată, securitate și independență energetică. Împotriva dezinformării toxice, cea mai bună armă sunt faptele", a mai transmis Sebastian Burduja. 

A amintit și el ce simte tot românul. S-au închis capacități pe cărbune, nu s-a pus nimic în loc și Sistemul Energetic Național stă la milă vremii. "Dincolo de faptul că nici măcar nu am pus în loc ce am scos, am scăzut flexibilitatea sistemului și suntem adesea la mâna vremii. Dacă e un an secetos, așa cum a fost, din păcate, 2024, producția hidro scade semnificativ, iar la vârfurile de consum suntem nevoiți să apelăm la importuri scumpe, pentru că nu doar România „caută” energie în acele intervale orare, ci mai toată regiunea. Asta nu s-a resimțit în facturi, datorită schemei de compensare-plafonare, dar este o realitate de netăgăduit: România trebuie să își crească rapid capacitatea de producție de energie electrică, iar asta va aduce și facturi mai mici pentru români și companiile românești. Energia verde este utilă și ieftină, dar are un mare dezavantaj: producție este intermitentă. Mai mult, în România, singurele puneri în funcțiune semnificative au fost în regenerabile, eolian și solar, în total aproximativ 4500 MW. Toate investiții private, realizate în perioada 2010-2015. Iar de atunci aproape nimic nu s-a mai construit nou, de 10 ani de zile.

Nu e vorba aici despre greaua moștenire, ci despre adevăr. De aceea, încă din iunie 2023, când am preluat mandatul de ministru, am spus că avem de făcut trei lucruri: investiții, investiții, investiții. Nu am avut o baghetă magică să facem să apară noi termocentrale sau reactoare nucleare peste noapte, dar am atras 14 miliarde EUR fonduri nerambursabile, mare parte dintre ele pentru creșterea producției, singura soluție pentru a avea facturi mai mici", a mai scris Burduja.