El e Nică - zis "buldozerică"

 

Nică ”Buldozerică”
Când pe lume a venit,
Ursitoarea i-a șoptit
Că destin îi e șenila
Și nu blană de șinșila.
Nică a devenit vlăstar
Cu aspect de lăutar
Și nu avea meserie,
Iar în cap multă prostie.
Ai lui, cu un aspect trist,
L-au făcut buldozerist
Și de-atunci toți, fără frică,
L-au strigat ”Buldozerică”.
A săpat un pic la stat,
Până a făcut un ”strat”,
Cu banii de la opincă
Și- a făcut o firmă mică.
A-nceput să sape-n gol
Și se spune în folclor
C-a avut o reverie
S-ajungă la primărie.
N-a avut nici un regret
Ca să fure de la CET
Și se spune în Turceni
C-ai lui, toți, au fost vicleni.

El a devenit primar,

Prin șmen, și milionar,

Dar în cap avea o frică

Era tot ”Buldozerică”

Capul rău i s-a umflat,

Nu alergic, ci-ngâmfat,

Că prostul nu e destul,

Până nu e și fudul.

I-a trimis pe-ai lui la beci,

Le-a făcut viața un terci,

Măsurarea cu oca

A făcut-o DNA.

N-avea școală, dar dorea

Ca să fie ”cineva”

Și-a râvnit cu foc și dor,

Să devină senator.

N-avea creier, nici cuvinte,

Dar el susținea că simte

Că destinu-l ia pe sus

Și s-a crezut ca Isus.

Lumea a-nceput să spună:

Nu se poate! E o glumă!

Să meargă la SANADOR!

Nu e el de senator!

Dar omul lipsit de minte

A calcat peste morminte,

Agresiv și Gângiovit

S-a apucat de hulit.

De-ar trăi un Brătianu,

I-ar zice că nu cu banu’

Își va face un statut,

Dacă e în cap bătut.

Hai la treabă! e sloganul,

Mic îi pare-acum ciolanul,

Oamenii întreabă care?

Treaba mică?, Treaba mare?

Nică este pueril

Cu ifose de mogul,

Neuron însingurat

S-a apucat de filmat.

E regizor, scenarist,

Actoraș și mașinist

Și-a scris mare-n bătătură

„HOLIUD” pe-o cuvertură.

Copiii l-au Moștenit,

În presă au investit,

Au băgat multe parale

Ca să-i cânte osanale.

Ambiția lui e mare,

S-apucă și de mâncare,

Vrea să facă dintr-un taur,

Un tocan cu SOS de AUR.

Acum... ne apucă mila,

Cum se-mbracă în șinșila,

Dar la minte e tot frust

Nică cel Buldozerist."

Semnat: Poet pentru o juma' de oră. 

Ionești - Gorj