În județul Gorj, susținătorii lui Nicușor Dan nu se înghesuie. De fapt, am identificat doar unul. Singular. Exemplar. Alesul! Ionuț Oproiu îl cheamă. Afișează, lipește, susține cu zel. Doar că are o mică problemă: valoarea lui electorală e pe minus. Cam minus zece voturi, că mai mulți nu-l cunosc. După articolul ăsta, poate că valoarea lui va fi de minus câteva mii de voturi.

Am avut norocul cosmic să-l vedem live, în acțiune, în Târgu Jiu, lipind un afiș cu candidatul care pare să fie independent doar pe hârtie. Dacă avea afișe, înseamnă că nu e oricine – e activist de rang înalt în armata lui Nicușor. Problema? Activistul are dosar penal. Pentru violență domestică.

Da, da, nu e o glumă. IPJ Gorj a transmis un comunicat la începutul lunii februarie 2025: omul și-a vizitat soția la muncă, a înjurat, a amenințat-o cu moartea (pe ea și pe părinți, că doar e ofertă 3 în 1), iar poliția i-a tras un ordin de protecție pe 5 zile. Un soi de city-break departe de familie. 

Așadar, susținătorul lui Nicușor Dan e un bărbat gelos, violent, și probabil confuz geografic – a confundat secția de vot cu secția de poliție. Nu erau ăștia cu fără penali?

Dar tot nu e clar ce-i unește pe Nicușor și Ionuț. Și-atunci ne lovește revelația: eco-extremismul! Lupta neobosită împotriva oricărei forme de energie produsă în România. Petrol? Nu. Cărbune? Nici gând. Gaze? Sacrilegiu! Hidrocentrale? Exclus! Să trăiască grantul și energia importată, aia e curată, că vine cu etichetă UE și miros de dolari. Eeee, banii de la USAID nu le put nicușoriștilor.

La o dezbatere locală despre reluarea lucrărilor la hidrocentralele de pe Jiu, Ionuț Oproiu s-a prezentat în calitate de cetățean preocupat. A citit de pe o foaie niște întrebări. Nu știm ce conțineau, că părea că mesteca o gutuie în timp ce vorbea. Nici el nu părea să înțeleagă ce zice, dar a dat bine la cameră.

Răspunsurile, apropo, fuseseră deja oferite, dar omul n-a fost atent, că nu-l interesa. Treaba lui era să citească întrebările. Și sala i-a transmis mesajul românesc autentic: „Băăă, avem nevoie de muncă!”

Dar ce contează? Pentru Nicușor și „oamenii lui”, dezvoltarea României e poluare. Hidrocentralele de pe Jiu? Lucrări începute acum două decenii, blocate în 2017 de eco-militanți cu talent juridic. Aceștia au zis să demolăm tot ce s-a construit cu peste 120 de milioane de euro. Că e mai „verde” să distrugi decât să termini.

Cine sunt eroii? Bankwatch, Declic, Greenpeace, Neuer Weg, Energy Justice și alte organizații așa-zis de mediu, deranjate dacă le întreabă cineva cine le finanțează. Și, evident, „cetățeni implicați” care n-ar putea explica diferența dintre o turbină și un storcător de fructe.

Așa arată revoluția verde în varianta „Nicușor & Co”: o combinație de eco-paranoie, afaceri cu granturi și activism cu dosar penal.
Și poate că n-avem probe că-s trădători de țară. Dar, sincer, nici nu mai trebuie. Se vede și fără microscop.

Și da, băăă, Nicușor Dan și băăă, Ionuț Oproiu – avem nevoie de locuri de muncă, avem nevoie de energie curată și ieftină. Voi, „eco-extremiștii”, vă opuneți oricărui proiect energetic în România – fie că e pe cărbune, gaz sau hidro. Toate vă „put”. Numai granturile primite de la USAID n-au miros.

Pentru cei care nu știu: proiectul hidroenergetic de pe Jiu a început în 2003-2004, înainte de aderarea României la UE. Lucrările n-au fost terminate din lipsă de fonduri – vorbim de peste 120 de milioane de euro. Între timp, Defileul Jiului a devenit zonă protejată, iar finalizarea lucrărilor a fost blocată în instanță, în 2017, de asociațiile Bankwatch România, Neuer Weg și Energy Justice. Aceștia au cerut în instanță, nu doar oprirea lucrărilor, ci readucerea terenului la starea inițială – adică demolarea a tot ce fusese construit. 

În logica lor, să dărâmi o investiție realizată în proporție de peste 90% ar polua mai puțin decât s-o finalizezi...