Societatea Complexul Energetic Oltenia a înregistrat, la finalul anului trecut, un profit net estimat de 3,6 miliarde de lei. Doar că este un profit mai degrabă contabil, astfel că guvernul a decis să nu ia dividende în acest an de la compania gorjeană.

Astfel, profitul vine din faptul că suma de 1.241.171.000 lei a fost înregistrată la venituri anul trecut, fiind vorba de ajutorul de salvare acordat de guvern pentru achiziționarea certificatelor de carbon aferente anului 2019, care s-a transformat în grant la momentul autorizării ajutorului de restructurare de către Comisia Europeană prin decizia CE nr. C(2022) 553 final din 26 ianuarie 2022.

“Aceste venituri nu reprezintă un venit din exploatare pentru societate în anul 2022, fiind numai o reflectare, printro operațiune scriptică în evidența contabilă, a recunoașterii veniturilor din ajutorul de salvare acordat ca împrumut în anul 2020”, a explicat Ministerul Energiei. Cu alte cuvinte, cum să iei dividende din ceva ce nu există decât pe hârtie?

Profitul uriaș mai vine și din “ajutorul de restructurare sub formă de grant în cuantum de 535 mil. euro, echivalentul a 2.675 mld. lei, acordat în anul 2022 a fost folosit pentru achiziția certificatelor de gaze cu efect de seră, și concomitent au fost anulate provizioanele constituite la sfârșitul anului 2021, prin reluarea la venituri în exercițiul financiar al anului 2022, provizioane constituite pentru certificatele de gaze cu efect de seră rămase de achiziționat pentru anul 2021, până la data de 30.04.2022. Veniturile din anularea provizioanelor, în sumă de 2,8 mld. lei, de asemenea, nu reprezintă un venit din exploatare pentru societate în anul 2022, fiind numai o reflectare contabilă, printr-o operațiune scriptică”.

Potrivit Ministerului Energiei, în situația în care societatea ar fi obligată să distribuie dividendele conform prevederilor OUG nr. 64/2001, ar exista riscul ca aceasta să ajungă din nou în imposibilitatea finanțării achizițiilor certificatelor de gaze cu efect de seră pentru conformările anuale din cauza lipsei fluxurilor de numerar și totodată ar conduce la nerealizarea proiectelor noi de investiții asumate prin Planul de restructurare.