Monitorul Oficial a publicat în iunie 2023 o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care arată cât se mult s-au zbătut unii români pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Este prezentat și un caz din Gorj, al unei persoane care avea dreptul să obțină act de proprietate pentru sute de hectare de pădure.

Iată cum este prezentat acest caz, care reflectă, spune CEDO, “incapacitatea autorităților de a emite titluri de proprietate și/sau de a reconstitui dreptul de proprietate”.

Astfel, în cauza Argintaru vs. România se menționează că Tribunalul Gorj a recunoscut încă din 8 octombrie 2012 “dreptul reclamantei la restituirea a 736,9603 ha de teren forestier și a 166,6536 ha de teren pășune gol alpin”. 

Comisiilor competente li s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, fie la locul inițial, fie într-o locație diferită, aleasă de comun acord cu ea, și apoi să emită un titlu de proprietate.

La 27 noiembrie 2014, Judecătoria Târgu Jiu a admis cererea reclamantei și a dispus să îi fie plătită suma de 300 lei de către comisia locală competentă pentru fiecare zi de neexecutare. În baza acestei decizii, la 29 februarie 2016, Judecătoria Târgu Jiu a dispus să îi fie plătită de către comisia locală suma „definitivă“ de 115.500 RON cu titlu de „penalități“ pentru neexecutarea hotărârii neexecutate pentru perioada cuprinsă între 7 octombrie 2014 și 27 octombrie 2015. Această sumă i-a fost plătită în 2016.

Ulterior a mai obținut încă 27.300 RON printr-o hotărâre definitivă din 15 iulie 2020, pentru a acoperi o altă perioadă de timp în care hotărârea judecătorească nu a fost aplicată.

“Potrivit celor mai recente informații transmise Guvernului de către Prefectura Gorj la 11 februarie 2021, executarea hotărârii neexecutate era dificil de realizat, întrucât respectivele terenuri păreau a fi proprietate publică aparținând statului și erau administrate de două direcții județene de administrare a pădurilor (Mehedinți și Baia de Aramă). Procedura care trebuia urmată nu era așadar una simplă, prefectura susținând că mecanismul de transferare a proprietății din proprietatea publică în proprietatea privată a statului și apoi către comisiile locale era unul extrem de problematic”, se arată în documentul CEDO, publicat în Monitorul Oficial.

Ei bine, mai multe astfel de cauze din întreaga țară au fost conexate, statul român fiind obligat să acorde românilor plimbați prin sălile de judecată dăspăgubiri morale. În cazul de la Gorj, suma a fost stabilită la opt mii de euro.

În majoritatea cazurilor, interesele sunt atât de mari încât se formează adevărate mecanisme cu rol de a bloca punerea în posesie a proprietarilor. Toate acestea până când oamenii renunță și acceptă să-și vândă dreptul de proprietate unor persoane influente. Ulterior, totul merge ca uns!