Liderul FNME, Dumitru Pîrvulerscu, pare scos din sărite. După ani întregi în care n-a mișcat un deget împotriva planului de restructurare impus la CEO, plan sub care s-au închis grupuri energetice și cariere, acum pare să iasă din amorțeală. Astfel că, FNME pare să renunțe la obediența față de administrație și ministerul care păstorește compania, și semnează o adresă prin care cere salarii mai mari, de fapt o ierarhizare, și o reașezare a personalului în funcție de meserii.

 

„Federaţia Naţională Mine Energie semnatară a Contractului Colectiv de Muncă 2024 -2026 de la nivelul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., vă aduce la cunoștință următoarele:

 

          În contextul inițierii negocierii colective în vederea încheierii Actului adițional nr.2 la CCM 2024-2026 și având în vedere prevederile art.98, alin.(4), lit.c) din Legea nr.367/2022 privind dialogul social, referitoare la obligația angajatorului de a prezenta la prima ședință de negociere măsurile propuse privind organizarea muncii, programului și a timpului de lucru pe următoarea perioadă contractuală, precum și prevederile art.100, alin.(5), lit.a) din Legea nr.367/2022 legate de stabilirea coeficienților minimi de ierarhizare pe categorii de angajați/lucrători, ținând cont de standardele ocupaționale corespunzătoare, vă supunem atenției următoarele aspecte:

 

          Prin demersurile inițiate de societate în urma reorganizării activității atât la nivelul Executiv CEO cât și la nivel de sucursale și unități miniere de carieră, se mențin o serie de disfuncționalități ce împiedică desfășurarea în mod corespunzător a activităților, astfel:

 

• nu a fost rezolvată problema deficitului de personal;

 

• au fost desființate/reorganizate entități/structuri organizatorice, fără a fi luat în calcul volumul de muncă și gradul de complexitate al activităților, creând discrepanțe salariale atât la nivel de personal de execuție cât și conducere, pe același loc de muncă/funcție.

 

          Față de cele menționate, având în vedere prevederile art. XXXVII din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, referitor la organizarea structurilor organizatorice ale operatorilor economici, se impune modificarea normativelor de personal și limitele de salarizare, respectiv anexele nr.5 și 6 la CCM, respectiv:

 

– stabilirea numărului minim de salariați necesar pentru organizarea entităților și structurilor organizatorice din cadrul societății (serviciu, departament, direcție, atelier, secție, laborator, stație CFU etc.) raportat la volumul de muncă, gradul de complexitate și importanța fiecărui post de muncă;

 

ierarhizarea posturilor de muncă în funcție de cunoștințe, deprinderi, abilități, vechime în muncă, complexitate, în vederea stabilirii nivelului minim al salariului de bază pentru fiecare funcție/meserie;

transbordarea funcțiilor și meseriilor din CEO pe cod COR sau autorizarea celor care nu sunt în cod COR;

 

– proiectarea unui sistem de salarizare bazat pe următoarele principii:

 

• principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;

 

• principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; 

 

• principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;

 

• principiul stimulării personalului, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor de performanță stabilite;

 

• principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.”

 

– transbordarea funcțiilor și meseriilor din CEO pe cod COR sau autorizarea celor care nu sunt în cod COR;

 

– proiectarea unui sistem de salarizare bazat pe următoarele principii:

 

• principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;

 

• principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; 

 

• principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;

 

• principiul stimulării personalului, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor de performanță stabilite;

 

• principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.”