Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță a sesizat comisarul european de mediu cu privire la faptul că Parlamentul României a adoptat o lege care să permită finalizarea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a Jiului.

Vorbim de lucrări aproape terminate, pentru care Hidroelectrica a cheltuit 150 de milioane de euro, dar blocate de câțiva ani prin hotărâre judecătorească, pe motiv că zona a fost declarată între timp arie naturală protejată. Rețeta a fost aceeași ca și în cazul închiderii Carierei Roșia din județul Gorj, cea mai mare sursă de lignit a țării. Niște așa-ziși ecologiști cer în instanță anularea avizelor de mediu, iar politicienii USR îi susțin în plan politic. Poate chiar și juridic, dar nu ne apucăm acum să mai vorbim despre cine are control pe justiție.

Iată pâra cu care useristul Ștefănuță a mers la comisarul european:

“La 23 martie 2022, plenul Camerei Deputaților din România a adoptat un proiect de lege care prevede că obiectivele de investiții pentru realizarea proiectelor hidroelectrice aflate în desfășurare cu un procent de realizare de peste 60 % sunt considerate proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională și trebuie puse în aplicare, chiar dacă se află într-o zonă protejată și vor avea un impact grav asupra ecosistemelor. În prezent, lucrările la aceste proiecte sunt oprite prin hotărâri judecătorești definitive. Inițiativa legislativă așteaptă în prezent o decizie a Curții Constituționale a României.

1. A notificat România Comisia cu privire la adoptarea unei astfel de legi și a solicitat aplicarea articolului 6 alineatul (4) din Directiva Habitate?

2. În conformitate cu orientările de la articolul 6 din Directiva Habitate, punctele 3 și 4, notificarea trebuie efectuată de la caz la caz. Reprezintă o astfel de dispoziție generală, cum este cazul proiectului de lege adoptat, o transpunere corectă a Directivei Habitate? A solicitat România un aviz al Comisiei, în temeiul procedurii de la articolul 6 alineatul (3) și alineatul (4), pentru orice proiect de hidrocentrală?

3. Care este stadiul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor INF 20-1687 în transpunerea Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică?”.

Și, deloc surprinzător, comisarul european de mediu, Virginijus Sinkevičius, atrage atenția României că nu e bine ce face. Iată răspunsul: “ În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva privind habitatele(1), orice plan sau proiect care ar putea afecta în mod semnificativ un sit Natura 2000 trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia din urmă, și poate fi aprobat numai dacă nu are efecte negative asupra integrității sitului. Articolul 6 alineatul (4) stabilește condițiile în care pot fi acceptate excepții de la această obligație. Directiva nu prevede nicio derogare generală de la dispozițiile articolului 6 alineatul (3).

România nu a informat Comisia cu privire la lege și nici nu i-a solicitat acesteia un aviz, în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele, cu privire la vreo centrală hidroelectrică. O dispoziție generală și necondiționată, precum cea la care face referire distinsul deputat, riscă să fie incompatibilă cu dispozițiile Directivei privind habitatele. De asemenea, există riscul unei relații tensionate cu recenta propunere de directivă a Comisiei din 18 mai 2022 de modificare a Directivei 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile(2) în cadrul planului REPowerEU, care prevede că instalațiile de producere a energiei din surse regenerabile sunt considerate ca fiind de interes public major și în serviciul sănătății și al siguranței publice, necesitând în același timp o echilibrare a intereselor juridice în cazurile individuale.

Procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de transpunere a Directivei privind habitatele se află în etapa scrisorii de punere în întârziere(3) și a fost discutată în cadrul dialogului privind natura care a avut loc între serviciile Comisiei și autoritățile române la 8 decembrie 2021. O altă reuniune pentru clarificarea chestiunilor rămase urmează să fie programată în viitorul apropiat”.

USR servește de ani buni interese străine României. Păcat că mulți au crezut în acele câteva mesaje corecte ale acestui partid și încă nu văd putregaiul din spatele acestora.