Au fost așteptări mari de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, când în sfârșit s-a decis discutarea problemelor din energie. Am aflat doar că suntem trădați, ca nație, de la cel mai întalt nivel.

Pe surse se aflase că vor fi discutate problemele legate de cele trei hidrocentrale finalizate în proporție de peste 90%, dar care nu pot fi racordate la sistemul energetic național din motive inventate. Nici măcar o referire vagă nu se face la acest subiect în comunicatul dat publicității de Palatul Cotroceni după ședința CSAT.

Vorbim desigur de amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, un obiectiv cu o putere instalată de 35,2 MW și o energie medie anuală de 46.300 MWh/an, care nu poate să producă pentru că încă nu s-au găsit formule de despăgubire a urmașii grofilor Bannfy, care au fost împroprietăriți cu 9.000 ha de pădure de către Tribunalul Tg Mureș exact unde ar trebui să fie amplasate echipamente necesare hidrocentralei Răstolița.

Vorbim și de cele două hidrocentrale de pe Jiu, finalizate în proporție de peste 90%, care au o capacitate instalată de 60 MW. S-a adoptat o nouă lege, care permite finalizarea lucrărilor, dar este contestată la Curtea Constituțională, care încă nu a luat o decizie.

Ei bine, planurile guvernanților sunt altele. Minireactoare nucleare, care nu au fost testate niciunde în lume, creșterea interconectării cu alte țări, ceea ce înseamnă că vom pune accent pe import, utilizarea cărbunelui doar pe termen scurt.

Iată partea din comunicatul CSAT referitor la energie, pe care ar trebui cu toții să o citim cu atenție, pentru că asta va fi politica oficială în următorii ani:

“Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței l-a reprezentat evaluarea oportunităților de conectivitate din regiune în sectorul energetic și în cel al transporturilor.

În acest sens, membrii Consiliului au analizat şi aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României, astfel încât populația să fie protejată și să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică și cu gaze naturale, în condițiile unor prețuri care să nu-i împovăreze pe cetățeni.

Stimularea investițiilor pe termen scurt și mediu în dezvoltarea producției de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore, utilizarea, pe termen scurt, a tuturor resurselor energetice pe bază de cărbune pentru a traversa această criză energetică, creșterea capacității de extracție din depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, precum și concretizarea dialogului cu partenerii externi pentru a asigura accesul la surse alternative de gaze naturale din Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită sunt alte subiecte abordate în cadrul ședinței de astăzi.

În același timp, membrii Consiliului au concluzionat că, pe termen mediu, sunt foarte importante atât introducerea reactoarelor nucleare de generația a IV-a, mici și modulare, cât și consolidarea infrastructurii de transport a energiei electrice și a gazelor naturale”.