Sistemul RetuRo funcționează greu în Oltenia. Între 3 și 8%. Relevă asta o analiză realizată de Partidul Alianța Oltenilor care a stat de vorbă și cu gorjeni simpli care își duc sticlele la reciclat, ci și cu câțiva comercianți care au vorbit despre problemele pe care le întâmpină. 

"O primă concluzie este că sistemul funcționează greoi, rata de returnare fiind în luna februarie de 8,82% la ambalaje de plastic, de 5,48% la ambalajele de metal și de 3,89% la ambalajele din sticlă. Chiar dacă începutul este dificil, important este să înțelegem cu toții că reciclarea reduce poluarea. Potrivit statisticilor oficiale, peste un milion de ambalaje au fost returnate în Oltenia, în luna februarie, astfel:

• Gorj: 166.414 ambajale de plastic, 27.211 ambalaje de metal, 9.906 ambalaje de sticlă;
• Dolj: 213.335 ambajale de plastic, 48.182 ambalaje de metal, 25.615 ambalaje de sticlă;
• Mehedinți: 165.108 ambajale de plastic, 26.478 ambalaje de metal, 13.435 ambalaje de sticlă;
• Olt: 125.157 ambajale de plastic, 22.625 ambalaje de metal, 12.956 ambalaje de sticlă;
• Vâlcea: 135,631 ambajale de plastic, 34,673 ambalaje de metal, 25,372 ambalaje de sticlă.

Acest sistem de Garanție-Returnare presupune plata unei taxe suplimentare la achiziționarea anumitor produse îmbuteliate în ambalaje din plastic, metal sau sticlă, taxă care este recuperată de client atunci când ambalajele sunt returnate într-un punct de colectare desemnat.

Partidul Alianța Oltenilor are o organizație de voluntari, care își propune să facă acțiuni pentru creșterea gradului de conștientizare a populației în privința reciclării. Este important ca fiecare dintre noi să conștientizeze faptul că trebuie să ducă ambalajul la un centru de colectare, nu doar pentru a recupera 50 de bani, ci mai ales pentru a ne îndeplini o datorie față de mediu, aceea de a reduce poluarea", se arată într-un comunicat de presă transmis de Alianța Oltenilor. 

Sunt multe zone, mai adaugă Roxana Stoian, președintele fondator al Alianței Oltenilor, unde ar trebui montate aparate de colectare pentru ca oamenii să nu mai fie puși pe drumuri. "Dincolo de asta, oamenii spun că ar fi nevoie de mai multe centre de colectare și că ar fi necesară o legislație care să permită montarea unor aparate de colectare în fiecare cartier, în fiecare sat. Sunt zone, rurale sau urbane, în care cel mai apropiat magazin (centru de colectare) este la mai bine de doi kilometri distanță. Uneori chiar și la 8 kilometri. Voluntarii noștri au încercat să afle ce nemulțumiri au cetățenii și comercianții. Iată ce au aflat:

• Comerciant: “Firma de colectare nu vine dacă nu am măcar trei saci colectați. Suntem un magazin mic, nu avem spațiu de depozitare și mă încurcă acești saci”.
• Cetățean: “Eu încă las sticlele în sacul galben de la Polaris. Pierd niște bani, dar îmi este greu să țin ambalajele în portbagaj până ajung la un centru de colectare. Dacă ar fi mai aproape, să ajung pe jos, ar fi mai bine”.
• Comerciant: “Trebuie să facem rapoarte în fiecare lună, numai de asta nu aveam timp. Dar, înțeleg că trebuie să reciclăm, că s-a umplut țara de gunoaie. Dar parcă prea au lăsat-o pe noi, comercianții, iar autoritățile doar cer rapoarte și dau amenzi”.
• Cetățean: “Mereu găsesc coadă și nu stau. Plimb sacul ăsta de două săptămâni”.
• Cetățean: “Aici mi-a scuipat aparatul trei ambalaje, scrie aici pe aparat că tipul ăsta de produse nu se comercializează în acest lanț de magazine. Păi eu mai știu de unde am cumpărat ce am cumpărat? Normal ar fi să le primească pe toate care au semnul RetuRo”.

Partidul Alianța Oltenilor solicită autorităților organizarea unor dezbateri, la nivelul fiecărei localități, pentru a centraliza toate aceste probleme și a propune un set de măsuri care să îmbunătățească sistemul", se mai menționează în același comunicat.