În cadrul prestigioasei sesiuni „Dialogul cultural în epoca globalizării: patriotism, păstrarea identității naționale și valorile tradiționale”, organizată la Forumul Euro-Asiatic de la Shanghai, a susținut un discurs memorabil domnul Feodor Afanasov, Președintele Camerei de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă și Reprezentantul FBA EAS în România.

 

În calitate de Membru al Consiliului de Conducere al Asociației Financiar-Bancare Euroasiatice pentru Cooperare (FBA EAS), Feodor Afanasov a evidențiat importanța relațiilor culturale și economice dintre popoarele Rusiei, Chinei și României.

„Europa și Asia, lucrând cot la cot, pot realiza lucruri mărețe”, a subliniat acesta, pledând pentru un viitor comun întemeiat pe dialog, solidaritate și respect reciproc.

 

Mai jos, redăm integral discursul membrului Consiliului de Conducere al Asociației Financiar-Bancare Euroasiatice pentru Cooperare (FBA EAS), Feodor Afanasov:

 

 

"Stimate domnule Li Shobin, distinși invitați, doamnelor și domnilor, bună ziua. Este o onoare profundă pentru mine să mă adresez dumneavoastră aici, la Shanghai, în inima unei țări prietene. Vă mulțumesc din suflet pentru primirea călduroasă. În aceste vremuri de frământări internaționale, când atâția sunt tentați să ridice ziduri, popoarele chinez și rus ne arată că preferă să construiască punți – punți de cooperare, de încredere și de prietenie. Pentru acest curaj și această viziune, permiteți-mi să îmi exprim recunoștința față de poporul chinez și cel rus. Gestul vostru de a alege dialogul în locul divizării ne dă speranță și ne inspiră.

Mă gândesc la cuvintele înțelepte ale lui Confucius: „Când un prieten de departe sosește, nu-ți produce aceasta bucurie?” Într-adevăr, ce bucurie mai mare decât să fim astăzi prieteni veniți de departe, împreună, sub același acoperiș al respectului reciproc! Aici, la Forumul Financiar-Economic Euro-Aziatic, simțim că această veche zicală prinde viață. Suntem adunați din Europa și Asia ca niște vechi prieteni care se reîntâlnesc, iar sufletul ni se umple de căldură.

 

Doresc să felicit, de asemenea, Asociația Financiară și de Business pentru Cooperare Euro-Asiatică (FBA EAS), condusă cu dedicație de domnul Li Shobin, pentru eforturile sale neobosite de a crea această platformă unică de dialog. Prin viziunea dumneavoastră, domnule Li Shobin, ne-ați demonstrat că economia și cultura pot merge mână în mână spre un țel comun. Ca președinte al Camerei de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, dar și ca om dedicat punților culturale, vă asigur că aveți în mine un partener devotat. Sprijin cu toată inima aceste demersuri de unire a națiunilor prin cooperare pașnică.

 

Europa și Asia – legături culturale profunde

 

Europa și Asia nu sunt doar vecini geografici uniți de un capăt la altul al continentului eurasiatic; sunt două lumi cu destin comun, legate prin secole de interacțiuni culturale, spirituale și economice. În limba rusă, cuvântul „mir” înseamnă și „lume”, și „pace” – un simbol frumos al faptului că, pentru poporul rus, pacea mondială este o singură familie. Iar în cultura chineză, cerul și pământul se împletesc într-o armonie numită „tianxia”, unde întreaga lume e o comunitate sub același cer. Aceste concepte străvechi din ambele culturi ne arată că unitatea și armonia sunt valori împărtășite atât în Est, cât și în Vest.

 

Din cultura română, moștenim expresia „Unde-s doi, puterea crește”, care evidențiază că împreună suntem mai puternici decât separați. Europa și Asia, lucrând cot la cot, pot realiza lucruri mărețe. Istoria ne oferă simboluri grăitoare: acum peste trei secole, cărturari români precum Nicolae Spătarul Milescu și Dimitrie Cantemir construiau primele punți intelectuale spre Orient – unul ajuns la curtea imperială a Chinei, celălalt membru al Academiei din Sankt Petersburg. Ei au intuit ceea ce astăzi proclamăm răspicat: cultura nu are granițe, sufletul uman nu cunoaște hotare.

 

Ne amintim, de asemenea, de Drumul Mătăsii, vechiul traseu ce lega Asia de Europa, pe care nu circulau doar mătăsuri și mirodenii, ci și idei, cunoștințe, artă și filosofie. În oglindă, astăzi vorbim despre noi „drumuri” – rute comerciale moderne, conexiuni digitale, schimburi academice – toate punți actuale între civilizațiile noastre. Se spune în poporul român că „apa trece, pietrele rămân”; la fel, tensiunile politice trecătoare vor trece, dar punțile culturale și prieteniile adevărate rămân ca niște stânci trainice în calea vremurilor.

 

Cooperarea istorică dintre România, Rusia și China

 

Istoria relațiilor României cu Rusia și cu China ne arată cât de rodnic este dialogul atunci când este clădit pe respect reciproc. România și Rusia împărtășesc de secole aceeași credință ortodoxă și au împreună un tezaur cultural bogat. Încă din secolul al XVIII-lea, domnitorul și savantul român Dimitrie Cantemir lucra alături de țarul Petru cel Mare la Sankt Petersburg, punând bazele unui schimb de cunoaștere între popoarele noastre. De-a lungul timpului, limba română a împrumutat cuvinte slave, iar literatura română a fost influențată de clasici ruși precum Tolstoi sau Dostoievski, ale căror opere au inspirat generații întregi de cititori români. La rândul lor, mari artiști români au ajuns la inimile rușilor: compozitorul George Enescu a concertat la Moscova, iar balerini și actori români au strălucit pe scenele rusești. În anul 1981, primul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a zburat în spațiul cosmic alături de colegii săi sovietici – o realizare științifică ce simbolizează prietenia și încrederea dintre țările noastre, literalmente dincolo de granițele Pământului.

 

Pe cealaltă parte, România și China au scris împreună un capitol impresionant de prietenie în ultimele decenii. Relațiile diplomatice au fost stabilite încă din 5 octombrie 1949, România fiind a treia țară din lume care a recunoscut Republica Populară Chineză – un gest vizionar la acea vreme. De atunci, colaborarea noastră a crescut mereu. În anii ’50, specialiști români au contribuit la dezvoltarea industriei petroliere chineze, împărtășind cunoștințele lor tehnice. Prietenia s-a dovedit a fi cu adevărat reciprocă: în 1970, când România a fost lovită de inundații catastrofale, China a oferit un ajutor umanitar generos, reprezentând o treime din totalul asistenței primite de țara noastră. Nu am uitat acest gest frățesc. Iar când, în 2008, provincia Sichuan a fost zguduită de un cutremur devastator, România a sărit prompt în ajutor, trimițând sprijin și echipe de salvare pentru poporul chinez. Prietenul la nevoie se cunoaște, spune un vechi proverb românesc, iar aceste momente de cumpănă au demonstrat că legătura dintre națiunile noastre este mai puternică decât orice distanță geografică. De asemenea, în vremuri recente, în fața provocărilor globale precum pandemia, România, Rusia și China au găsit modalități de a colabora și de a se susține reciproc, dovedind că solidaritatea nu cunoaște fus orar.

 

Pe plan cultural și educațional, am construit punți durabile: mii de studenți și cercetători români au studiat de-a lungul anilor în marile centre universitare din Moscova, Sankt Petersburg sau Beijing, în timp ce tot mai mulți tineri din Rusia și China descoperă astăzi, cu entuziasm, universitățile din București, Cluj sau Iași. Limbile noastre se învață reciproc – fie că vorbim despre Institutul Confucius din București sau despre lectoratele de limbă română din China, fie despre cursurile de limbă rusă din țara noastră. Festivalurile culturale ne poartă artele peste granițe: de la expoziții de artă românească la Sankt Petersburg, la reprezentații de dansuri tradiționale chinezești la București. Aceste schimburi nu sunt simple evenimente mondene, ci semințele din care răsare respectul reciproc între popoare.

 

Importanța dialogului cultural

Înființarea Camerei de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă a avut, încă de la început, o idee clară: să sprijinim economia promovând cultura. Credem că cel mai bun ambasador al unei națiuni este cultura sa. Ea vorbește limba inimii, trece dincolo de granițe, și ajunge acolo unde cuvintele politice se opresc. Prin cultură, popoarele se cunosc, se respectă și devin partenere adevărate.

Permiteți-mi să vă împărtășesc o parte din experiența mea personală. Fiind cetățean român de origine rusă, am crescut între două culturi apropiate și frumoase. Această identitate duală mi-a permis să văd cât de apropiate și complementare sunt popoarele noastre. Am învățat că diferențele culturale sunt, în realitate, surse de bogăție și inspirație, nu bariere. Acest lucru m-a determinat să mă implic activ în promovarea unui dialog real, sincer și profund între națiuni. Cred cu tărie că fiecare dintre noi trebuie să acționeze ca un ambasador al țării sale, să promoveze ceea ce avem mai bun și să găsească punți spre ceilalți.

 

Toate aceste exemple ne învață un lucru fundamental: dialogul cultural este cheia unui viitor internațional echitabil și sigur. Politica și economia construiesc structuri și cifre, însă cultura construiește încredere. Atunci când ne cunoaștem poveștile unii altora, când ne apreciem tradițiile și sărbătorile, fricile se risipesc, iar în locul lor crește respectul. Dialogul cultural este cimentul care ține laolaltă edificiul păcii mondiale. Fără acest ciment, chiar și cele mai impunătoare arhitecturi politice pot să se clatine.

 

În Europa de astăzi, simțim uneori fiori de nesiguranță; în Asia, la fel, există provocări și neliniști. Dar cunoașterea reciprocă acționează ca un antidot împotriva neîncrederii. O expoziție de caligrafie chineză itinerantă prin capitalele Europei, un concert al Filarmonicii din Sankt Petersburg pe o scenă de la București, ori un festival de film românesc la Shanghai – toate acestea fac mai mult pentru înțelegere și pace decât un maldăr de tratate. Cultura vorbește direct inimii, acolo unde politicile nu ajung întotdeauna. Cum spunea marele scriitor rus Dostoievski, „Frumusețea va salva lumea”. Frumusețea culturii, a artei și a spiritului uman comun, este forța care poate mântui lumea de ură și conflict. Cred cu tărie că, lăsând frumusețea diversității noastre să strălucească, salvăm ceea ce este mai bun în noi și construim un sistem internațional mai drept și mai sigur.

 

Un pas înainte – propunere pentru viitor

 

În acest spirit al cooperării și al încrederii, haideți să ne gândim împreună la viitor. Avem deja baza – FBA EAS reprezintă o platformă solidă ce aduce laolaltă lideri de afaceri și instituții din întreaga Eurasie. Poate a sosit momentul să extindem această colaborare și mai departe în domeniul cultural și educațional. Visez la crearea, sub egida FBA EAS, a unui Fond Eurasiatic pentru Cultură și Tineret – un fond dedicat proiectelor culturale, educaționale și de schimburi între tinerii din Europa și Asia. Imaginați-vă burse prin care studenți talentați din Sankt Petersburg să poată studia la Beijing, sau tineri artiști din București să poată organiza ateliere în Shanghai. Imaginați-vă tabere de vară unde liceeni din Moscova, București și Beijing creează împreună proiecte artistice sau științifice. Aceste investiții în generația următoare ar fi, în opinia mea, cea mai valoroasă moștenire pe care o putem clădi. Nu anunț aici un program formal, ci lansez o idee și o invitație elegantă: să ne unim forțele – guverne, companii, organizații – pentru a alimenta acest fond al speranței. Pentru că banii investiți în cunoaștere, cultură și tineret sunt de fapt investiții în pacea durabilă.

 

Concluzie

 

Doamnelor și domnilor, distingem astăzi un adevăr simplu, dar strălucitor: atunci când stăm unii lângă alții, ca prieteni și parteneri, orizonturile ni se deschid. Privim spre un viitor în care Europa și Asia nu sunt separate de prejudecăți, ci unite de idealuri comune. Aș vrea să închei într-o notă personală și emoționantă. Îmi aduc aminte de copilăria mea, de poveștile cu eroi din toate colțurile lumii – Șeherezada din Orient, Feții-Frumoși din basmele românești, vitejii din legendele rusești. Toate vorbeau, în esență, despre curaj, prietenie și speranță. Astăzi, noi suntem eroii reali ai propriilor popoare, și avem șansa – și responsabilitatea – de a da dovadă de curajul prieteniei și de speranța cooperării.

 

Să construim punți în loc de ziduri nu este doar un slogan frumos, este o alegere zilnică pe care trebuie să o facem împreună. Punțile rezistă doar dacă ambele maluri le susțin cu tărie. Vă invit, așadar, pe toți, ca în fiecare zi ce vine, în fiecare proiect nou pe care îl vom începe după acest forum, să vă întrebați: „Cum pot adăuga încă o scândură la podul prieteniei noastre?” Fiecare gest de cooperare, oricât de mic, este o scândură în plus, un pas înainte.

Stimați invitați,

Europa și Asia sunt două surori ale aceleiași civilizații umane. Nu trebuie să ne mai privim prin lentilele trecutului conflictual, ci prin ochii unei generații care vrea să construiască.

Să ne amintim cuvintele lui Dostoievski: „Frumusețea va salva lumea.” Da. Frumusețea prieteniei, a cooperării, a credinței în celălalt. Iar dacă noi, liderii culturali și economici, vom pune umărul la această lucrare, atunci punțile vor fi trainice, iar zidurile — inutile.

Închei cu o rugăciune a sufletului:

Să fim demni de locul în care ne aflăm. Să ne folosim glasul pentru a uni, nu pentru a dezbina. Să facem din fiecare zi un act de diplomație culturală.

Și, dacă ne vom întreba vreodată „ce putem face în plus?”, răspunsul va fi simplu:

Să mai punem o scândură la podul prieteniei dintre Europa și Asia.

 

În încheiere, permiteți-mi să vă mulțumesc încă o dată, dragii mei prieteni chinezi și ruși, și tuturor partenerilor noștri eurasiatici prezenți, pentru inima deschisă de care dați dovadă. Împreună, clădim un viitor în care diferențele devin surse de inspirație, nu de conflict. Împreună, scriem o poveste comună a păcii și prosperității, o poveste pe care generațiile viitoare o vor spune cu mândrie. Vă mulțumesc!"