Într-un moment critic, din punct de vedere politic, România a impus restricții severe asupra importurilor din Ungaria și Slovacia. Motivul?! Aceste țări au fost afectate de un focar misterios de febră aftoasă.

Boala, evident, extrem de contagioasă, apare  totuși într-un mod suspect tocmai în momentul în care Ungaria și Slovacia încep să se opună mai vehement politicii Uniunii Europene și ridică un semn de întrebare: este aceasta o coincidență, sau mai degrabă o manipulare pentru a le face să plătească prețul atitudinilor lor necooperante în fața Bruxelles-ului?

O lovitură directă pentru economiile celor două țări

Printre produsele afectate de interdicțiile impuse se numără carnea și laptele din Ungaria și Slovacia, cu scopul declarat de a proteja sănătatea publică și sectorul zootehnic din România. Însă, în spatele acestor măsuri, mulți observatori se întreabă dacă nu cumva acest focar este o oportunitate pentru autoritățile române, susținute de Bruxelles, de a lovi în economiile vecinilor lor, care deja aveau de suferit din cauza divergențelor politice cu Uniunea Europeană.

În mod misterios, focarele de febră aftoasă au apărut în Ungaria și Slovacia chiar într-un context politic extrem de delicat, în care liderii celor două țări, Viktor Orbán și Robert Fico, au adoptat o poziție deschisă de opoziție față de sancțiunile europene asupra Rusiei și față de finanțarea militară a Ucrainei. Ce coincidență că acest focar vine chiar acum, când atât Orbán, cât și Fico se află pe „lista neagră” a Bruxelles-ului pentru atitudinile lor eurosceptice și anti-UE?

Unii susțin că impunerea acestor restricții nu este doar un act de protejare a sănătății publice, ci mai degrabă o formă subtilă de represalii economice, un mod de a submina puterea economică a acestor state rebeli și de a le arăta cine controlează cu adevărat deciziile importante în Europa.

Nu este un secret că Uniunea Europeană nu a fost încântată de pozițiile adoptate de Ungaria și Slovacia în fața crizei din Ucraina. De ce ar fi acum ca două dintre cele mai puternice economii agricole ale regiunii să fie lovite de o boală virală extrem de contagioasă și de impact economic devastator? Unii cercetători avertizează că febra aftoasă, alături de alte boli animale, ar putea fi folosită strategic pentru a face presiuni asupra statelor care nu se aliniază complet politicii externe a Uniunii Europene.

Un semnal de alarmă pentru viitor

Dacă aceste măsuri restrictive sunt într-adevăr un „semn” al UE, un avertisment pentru a arăta cine are puterea în Europa, atunci se poate spune că ceea ce se întâmplă în prezent este doar începutul unei campanii economice și politice menite să pună capăt opoziției celor două națiuni.

În acest context, măsurile impuse de autoritățile române sunt mai mult decât o simplă protecție sanitară. Ele sunt un simbol al tensiunilor geopolitice dintre statele din Estul Europei și Uniunea Europeană, o luptă nevăzută ce se duce sub masca unor măsuri economice „legitime”, dar cu implicații mult mai profunde decât par la prima vedere.