Două zile la rând, au fost organizate dezbateri în Bumbești-Jiu și la Târgu Jiu pentru hidrocentralele începute, dar neterminate pe cursul râului Jiu. Specialiștii de la Hidroelectrica au prezentat documentațiile care arată un impact minim asupra mediului, așa-zisele ONG-uri care se bat cu pumnii în piept că luptă pentru protejarea mediului au fost doar guralive, au pus întrebări inutile, au adus în față probleme închipuite, au încercat să monopolizeze dezbaterile fără să înțeleagă fenomenul ori importanța acestor investiții pentru județele Gorj și Hunedoara și, până la urmă, pentru toată țara. Unele voci n-au făcut decât să transforme discuțiile într-un circ demn de Las Fierbinți. 

Autoritățile, reprezentanții comunității, specialiștii de mediu și oficialii de la Hidroelectrica au scos în evidență impactul acestor investiții pentru mediu, dar și importanța finalizării hidrocentralelor pentru Sistemul Energetic Național. Până la urmă, chiar și demolarea construcțiilor, cum și-ar dori anumite organizații cu interese în alte buzunare, ar afecta iremediabil mediul și speciile de amfibieni doar de ei cunoscute. 

Dezbaterile sunt obligatorii pentru continuarea investițiilor. Investiții care sunt în stadii foarte avansate și care au înghițit peste 170 de milioane de euro până acum, investiții care ar putea aprinde becul în 300 de mii de gospodării. Și dacă luăm în calcul depopularea masivă, n-am exagera dacă am spune că ar fi capabile aceste hidrocentrale să aprindă becul în două județe.

Primar: Mă interesează mediul, dar nu vreau să țin copiii în beznă!

La dezbaterea din Bumbești-Jiu, primarul orașului, Constantin Bobaru, a fost aplaudat după ce și-a expus ferm punctul de vedere: Investițiile trebuie să continue și copiii nu trebuie să rămână în beznă!

„Pe lângă calitatea mea de gazdă, sunt cea mai autorizată voce să discut despre cât de afectată e această comunitate. Peste 95% s-a derulat din acest proiect. Să nu mai pierdem vremea să vă aduc la cunoștință că sectorul de amenajare energetică a început în 1987 și v-aș chema să o luăm la pas să vedeți ce dezastru s-a produs când nimeni n-a băgat de seamă. Cel mai fertil sol din Bumbești-Jiu a fost afectat de acumularea de la Valea Sadului, care e 60% realizată și abandonată. Vorbeați de impactul pe care ar putea să-l genereze inundațiile. După cum vedeți, Dumnezeu nu ascultă de noi și face ce vrea înălțimea sa, împreună cu natura! Jiul, de-a lungul istoriei, a avut și 800, chiar 1.000 de mc pe secundă. Acumulările acestea au cheltuit banii acestei țări! în acest context, aș vrea să înțelegeți, din umila mea viziune, că nimic nu se face fără costuri. Financiare, materiale, de ce vreți dvs. dar să-i lăsăm pe dânșii care au scris 1600 de pagini argumentate tehnic. Ce e mare lucru? Uitați-vă cât produce un an! Acum nu prea mai suntem mulți. Să dăm șansa acestei țări să meargă mai departe! Eu m-am născut, trăiesc și poate voi muri aici. Mă interesează în ce mediu vor crește copiii, nepoții mei! Mă interesează, dar nu vreau să-i țin în beznă”, a declarat Constantin Bobaru. Discursul său a fost urmat de un ropot de aplauze.

Tot aici, deputatul Claudiu Manta le-a explicat celor prezenți câte demersuri s-au făcut ca aceste hidrocentrale să fie duse la bun sfârșit mai ales că investițiile sunt foarte avansate și acum există cadrul legal ca acestea să fie finalizate: “Prin 2000, se emite autorizația de construire. În 2017, la solicitarea organismelor de mediu, o instanță de judecată anulează autorizația. Poate, odată ne vom uita și cum s-a apărat statul român când s-a anulat acea autorizație. În 2021 – 2022, Parlamentul dă o lege prin care se deblochează această procedură. Această lege e atacată la CCR de un partid progresist și pentru încălcarea principiului bicameralismului, CCR a declarat neconstituțională această lege. Am revenit și sunt unul dintre semnatarii acestui proiect de lege. S-a rezolvat problema legislativă. Legislativ, am făcut tot ce s-a ținut de noi. Acest proiect și o spun specialiștii, provoacă daune minore mediului. E interesul public. Care este de a asigura locuri de muncă, energie ieftină, curată pentru populație și din aceste daune minore, e important să alegem interesul public”.

ONG-urile bâlbâite...

Discuțiile au fost monopolizate o perioadă lungă de reprezentanta unei organizații nonguvernamentale care a pus întrebări la care găsea răspuns dacă ar fi analizat documentele publicate de cei care au făcut studiul privind impactul de mediu și de planurile publicate de Hidroelectrica. Din bâlbă în bâlbă, total pe dinafara fenomenului, elucubra despre un impact asupra mediului despre care experții au spus că este minim. Minim! N-am putea reproduce întrebările acesteia pentru că subiectul n-a fost acordat nici cu predicatul, nici cu esența dezbaterii, nici cu respectul față de cei care au organizat dezbaterea ori au participat la discuții în mod civilizat. 

A doua zi, aceeași prezență a participat și la dezbaterea organizată la Târgu Jiu. A scris întrebările pe un carnețel, le-a adresat redundant și a fost invitată să le trimită și în scris. Cât doamna se certa să rămână cu microfonul în mână, unii participanți supărați din cauza atmosferei de ceartă de piață chiar au părăsit sala până când a luat cuvântul altcineva. Pe lângă subiect și total confuză, a spus că hidrocentralele ar produce prea puțină energie și nu merită să fie terminate. Pe această logică ilogică, poate vor ONG-urile să punem lacătul și pe eolienele. Și ele produc uneori puțin spre deloc, nu? 

Impactul asupra mediului este minim!

Claudiu Fiu, de la Asociația Pescarilor, a luat cuvântul și a subliniat că impactul este minim: “Impactul asupra speciilor de pești e minim invaziv. La 10 kilometri, avem un baraj neterminat, 60%, 3 kilometri mai jos alt schelet, Turcinești 1%, alt schelet. Târgu Jiu, baraj tampon. Până la Dunăre, avem 6,7 proiecte hidrotehnice. Ce impact de mediu mai poate avea până la izvor aceste trepte? Noi suntem primii care atragem atenția autorităților dacă observăm un impact de mediu! Noi, pescarii, suntem patru mii de oameni în asociație”

“E proiect declarat de interes public major și siguranță națională. Lucrările la amenajarea hidroenergetică au început din anul 2003, iar în acest moment ne dorim finalizarea acestui proiect cu scopul de a produce energie din surse regenerabile prin punerea în funcțiune a capacităților de pe Jiu. Ce impact ar avea asupra mediului dacă s-ar desființa ce s-a construit? Nu putem trăi nici fără energie!”, a spus Răzvan Popa, manager proiect din cadrul Hidroelectrica.

Experții au propus soluții ca să nu fie afectat mediul și să fie protejat „racul de Ponoare”: “Devierea apelor va fi în afara perioada de prohibiției, în august – octombrie, când debitele sunt mai mici. Au fost propuse măsuri să se prevină cât de mult posibil orice poluare accidentală a apelor sau solului. Lucrările vor fi limitate exclusiv pe timpul zilei. Vor fi măsuri la managementul deșeurilor și în privința utilajelor folosite. Amplasamentele sunt în zone cu poluare fonică destul de redusă, pentru toate lucrările de la Dumitra, Bumbești și Livezeni vor fi împrejmuite cu panouri fonoabsorbante mobile astfel încât zgomotul generat de realizarea lucrărilor să fie cât de mult posibil redus. Am propus în cadrul regularizării albiei în aval de Livezeni să fie făcute cu gabioane. Am propus ca anterior începerii lucrărilor, toate amplasamentele, pentru racul de Ponoare, în zona Dumitra, să fie vizitate de experți în biodiversitate șid acă se identifică specii de amfibieni și nevertebrate să fie relocate în alte zonă de pe suprafața sitului. Se va construi și o scară de pești. La fel și pentru cofluența dintre Dumitra și Jiu ca să fie asigurată conectivitatea dintre pârâul Dumitra și Jiu”.

Ce facem dacă intrăm într-o criză energetică?

În final, Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj și Marius Negru, secretar de stat în Ministerul Energiei, au subliniat importanța realizării acestor investiții care acum zac blocate.

“Vreau să vorbesc în calitate de cetățean al județului Gorj și să ieșim puțin din sfera de critici și să ne amintim de anul 2020. A fost o pandemie care e dureroasă pentru mulți. Ce facem dacă intrăm într-o criză energetică? În 2020, atât România și Europa eram gata, gata să intrăm într-o criză energetică. Nu știu dacă ați văzut oamenii conectați la toate aparatele acelea în spitale. Toate erau conectate la energie. Cum putem să devenim independenți energetic dacă nu prin astfel de investiții? Eoliene, hidro, cărbune. Trebuie păstrate toate! Contează crearea de locuri de muncă. Că sunt 20, 40, pot să fie ocupate de oameni din Gorj și din Hunedoara. Ce facem cu tinerii? Îi trimitem pe toți în străinătate? Toate investițiile vor crea locuri de muncă. Sunt investiți banii românilor, ai tuturor, ce facem? Renunțăm? Uitați-vă ce avem la graniță! Trebuie să ne asigurăm singuri energia. Pentru a aprinde becul, trebuie finalizate aceste investiții în energie”, a declarat Marius Negru.

„Proiectul amenajării Văii Jiului e perfect legal! În 2012, se emite autorizația de construire de colegii mei și a fost conform legii de la acea dată. Niciodată, instituția pe care o reprezint nu a încălcat legea. Certificatul de urbanism emis de mine e perfect legal și voi emite autorizația de construire pentru a pune în funcțiune investițiile. Sunt jurist, dar în primul rând sunt român. Ne dorim această investiție și o vom duce la capăt”, a spus Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj. 

"Sectanții" trăiesc într-o lume...fără lume

Din păcate, aceste investiții au fost blocate nu mai puțin de 8 ani de niște "sectanți", care au fost asmuțiți de grupurile de interese și, care, pentru o mână de arginți au devenit complici la un adevărat genocid economic. Combinația de răutate,  înverșunare și prostie a fost dusă la rang de artă de niște neaveniți, nefericiți și, probabil, frustrați născuți și ulterior crescuți într-o lume a lor, departe de lumea reală! Da, ei chiar trăiesc într-o lume lipsită de lume și mulți dintre ei nu realizează acest aspect.  Excepție fac "dirijorii" lor, ăia se îmbogățesc exploatându-i pe ei și prostia lor în egală măsură.  Dumnezeu să-i ocrotească,  dar să-i și ocolească. AMIN!