Jaf pe față la Ministerul Economiei, condus de useristul Claudiu Năsui. Atât de pe față, încât premierul Cîțu a fost nevoit să trimită Corpul de control, pentru o investigație. Asta după ce listele preliminare cu aplicanții la granturile de investiții din cadrul Măsurii 3 destinată IMM arată că finanțările cuprinse între 50.000 euro și 200.000 euro au ajuns preponderent la firme care au depus proiecte cu două zile înainte de termenul final, că au fost scurgeri de informații și că cei mai mulți bani se duc în imobiliare.

Dacă te uiți în dicționarul explicativ al limbii române, vezi că grant înseamnă “furt comis în complicitate, de către doi hoți, dintre care unul se preface a fi păgubit”. Termenul vine din vremea în care Podul Grant din București era scena a tot felul de furturi și înșelătorii.

Acum, furtul și înșelătoria s-au mutat la guvern, care ne fură cu legea pe masă, la vedere. Cel care se preface a fi păgubit în cazul de față este chiar statul.

Haideți să vedem cum s-a întâmplat. Programul destinat finanțării IMM a fost lansat pe 4 decembrie 2020, ora 10.00, iar termenul final pentru înscrieri a fost 29 ianuarie 2021, ora 20.00. Pe data de 28 ianuarie 2021, Ministerul Economiei a emis un comunicat potrivit căruia va limita "accesul la datele aplicațiilor aferente Măsurii 3, pentru toate persoanele implicate în procesul de analiză și evaluare, până la finalizarea înscrierilor".

Aici a apărut primul semn de întrebare. Cui i-a fost limitat accesul la informații? Acum s-a aflat. Băncilor partenere și ministrului Năsui. De ce avea ministrul Economiei acces la informații tehnice privind oferte depuse de firme? De ce avea ministrul cont de administrator asupra platformei? Acesta a explicat senin în spațiul public că direcțiile de specialitate i-au pus la dispoziție acest cont. Năsui susține că după restricționare, nimeni, inclusiv el, nu a avut acces la date. Platforma nici nu permitea unui ministru să fie administrator, astfel că acesta a fost trecut ca fiind șef de agenție.

Restricționarea a fost decisă pe 28 ianuarie, iar pe 29 a fost termenul limită. Ei bine, 60% din proiectele eligibile au fost depuse în ultimele două zile. Nu trebuie să ai dovezi ca să concluzionezi că cei care le-au depus au știut punctajele celor de dinaintea lor, iar calculatorul le-a arătat că, dacă vor să fie eligibili, trebuie să pună peste 56% cofinanțare în proiect.

Acesta a fost al doilea semn de întrebare, de ce mai mult de jumătate din proiectele eligibile au fost depuse în ultimele două zile.

Dar, întrebările continuă. Știți pentru ce au cerut bani cele mai multe firme din acest program? Pentru investiții în imobiliare. Cum bine a zis cineva, firmele din program au cumpărat apartamente și spații comerciale cu un discount de 200.000 de euro oferit de stat. Cineva a trecut în proiect cumpărarea unui spațiu comercial la etajul 7 al unui bloc și București și este eligibil! Ori, scopul programului ar fi trebuit să fie altul, acela de a ajuta micile afaceri să se dezvolte, să depășească șocul pandemiei. Ca să știți despre ce bani vorbim, vă spunem că fiecare din cele opt regiuni ale țării are alocată o sumă între 230 și 350 de milioane de lei. Totalul trece de 2,3 miliarde de lei. Adică sute de milioane de euro, pe care unii au vrut să le facă din pix.

Vreți să știți cam ce cred cei care au aplicat proiecte despre grantul lui Năsui? Iată câteva păreri culese din spațiul public:

• “Cum este posibil ca o firmă ce are o cifră de afaceri de 180.000 de euro pe an și 1 salariat să obțină o finanțare de 200.000 de euro??? Felicitări guvernului PNL pentru criteriile de departajare și pentru sprijinul samsarilor de imobiliare. Finanțăm achiziții de apartamente și spații comerciale mascate”. (Gabriel Timofte)

• “O soluție ar fi acceptarea tuturor celor cu 100 de puncte. Dar nu știu cât va fi interesul să se întâmple acest lucru - vezi scurgerea de informații și cele 80% din proiectele acceptate care au depus după această scurgere de informații. Banii trebuie să ajungă la cine trebuie. Dacă această măsură a fost pentru restartarea și reconversia companiilor, cum de au reușit să se înscrie și să se califice zeci de firme cu zeci de milioane cifră de afaceri???” (Cristian Ștefănescu).

• “Interesant cum cei cu 100 puncte și finanțare proprie peste 60% s-au înscris în 28 și 29 ianuarie” (Adriana Scuturdean)

• “Achiziții de imobile cu discount de 200.000 EUR, asta oferă măsura 3. Foarte puțin probabil ca efectul celor 550 mil. euro să se simtă în economie. Rezultatul este normal atâta timp cât primul scop declarat al măsurii este "cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor". Pentru angajații mediocri ai statului român investițiile sunt aberațiile de la PNDR. Când va ajunge statul să nu mai investească în panseluțe, borduri, pavaj, mobilier urban la prețuri supraevaluate, atunci nu vom mai avea astfel de programe jenante”. (Marin Cătălin)

• “Există o eroare sau nu înțeleg eu mecanismul... Cum să dețină 100 de puncte o firmă cu cifra de afaceri de 289.244 lei și suma solicitată de 550300 lei? (exemple mai sunt) Cum a obținut punctaj maxim la criterul nr. 3 (c, respectiv). Cred că aici s-au strecurat niște erori”. (Mihaela Ciurescu)

Doar de dragul poveștii, o să revenim la o altă definiție a grantului, din DEX, o definiție scrisă în limbajul de odinioară. Lectură plăcută! “2) *grant n., pl. urĭ. Un fel de a pungăși după sistema pungașilor din Grant, care era un cîmp numit după numele unuĭ Francez Le Grand, ĭar astăzĭ e o mahala a Bucureștilor și care se practică așa: doĭ pungașĭ ochesc o victimă naivă (de obiceĭ un țăran), cu care unu din eĭ intră în vorbă, apoĭ amîndoĭ merg cît-va timp împreună pînă ce... găsesc un portofel unflat, aruncat în calea lor de al doilea pungaș. Primu pungaș se preface emoționat și roagă victima s’ascundă portofelu găsit. Peste puțin, apare al doilea pungaș și-ĭ întreabă dacă nu cumva aŭ găsit un portofel. Primu pungaș tăgăduĭește și se oferă să fie căutat. Al doilea pungaș îl caută și nu găsește portofelu. Victima se lasă și ĭa să fie căutată, ĭar pungașu, care a observat din timp ce fel de pungă saŭ portofel are victima, îĭ șterpelește punga saŭ portofelu și-ĭ strecoară în loc altu asemenea declarînd că nu șĭ-a găsit baniĭ. Apoĭ se scuză că ĭ-a turburat degeaba, ĭar primu pungaș pleacă cu victima, veselă că al doilea pungaș n’a descoperit portofelu găsit și se duc amîndoĭ într’o cîrcĭumă ca să împartă baniĭ. După ce comandă ceva de băut, primu pungaș se retrage supt un pretext oare-care și dispare, ĭar victima după o lungă așteptare, începe a-șĭ căuta baniĭ și constată cu groază și că baniĭ eĭ aŭ dispărut rămînînd în loc un portofel plin de hîrtiĭ, și că portofelu găsit, în care spera să găsească mulțĭ banĭ, e plin de hîrtiĭ. V. grăntaș.”.