Faptul că juriștii au primit de la 1 iulie 2023 condiții speciale de muncă i-a enervat la culme pe minerii și energeticienii din Complexul Energetic Oltenia. Asta pentru că juriștii luptă în instanță împotriva salariaților din producție care își cer drepturile.

Este și cazul unui electrician- conducător formație de lucru din Complexul Energetic Oltenia, care a cerut instanței să constate că în mod nedrept i s-au luat condițiile deosebite de muncă, în perioada 01.01.2003-31.12.2007. Din păcate, salariatul a pierdut procesul și trebuie să plătească și cheltuieli de judecată. Bărbatul a lucrat la Cariera Pinoasa, care de-a lungul anilor a ținut de diferite societăți. Încadrarea lui a fost de electrician inginer CFL.

De-a lungul anilor, societatea în cauză s-a reorganizat de mai multe ori, schimbându-și denumirea, fără a-i fi afectat locul și felul muncii, astfel, începând cu data de 01.01.2003 a purtat denumirea de Exploatarea Minieră de Cariere Rovinari, iar din data de 01.04.2004, Complexul Energetic Rovinari, actualmente Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. 

Bărbatul a arătat în instanță că a lucrat în diverse sectoare de producție (excavații și haldare), fiind CFL-ist cu 100% condiții deosebite.

Acesta a explicat instanței de judecată că a semnat de teamă actul adițional prin care i-au fost luate condițiile deosebite. “În perioada 01.01.2003 - 31.12.2007, în mod abuziv pârâta, în calitate de angajator, a stabilit unilateral, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, ca pentru funcția de CFL să fie „tăiată grupa de muncă (înlăturarea procentului de condiții deosebite, procent 100%, deși activitatea desfășurată conform contractului de muncă și condițiile de lucru erau identice cu cele existente anterior datei de 01.01.2003. Actul Adițional din perioada 01.01.2003-31.12.2007 păstreaza totusi: a) sporul de periculozitate, ce atesta indirect existența condițiior deosebite pentru activitatea prestată, b) numărul suplimentar de zile de concediu de odihnă care se acordă doar pentru personalul care lucrează în condiții deosebite. Că au fost nevoiți să-şi asume actele adiționale sub presiunea schimbării din funcție sau a altor repercursiuni. Faptul că prestează aceeași activitate reiese din actele adiționale (inclusiv cele anterioare/ulterioare aceste perioade) întrucât apar aceleași utilaje pentru care anterior a avut condiții deosebite”, a arătat salariatul în instanță.

Prin cererea de chemare în judecată, salariatul a cerut “să se constate că activitatea desfășurată în perioada 01.1.2003 - 31.12.2007 se încadrează în condiții deosebite de muncă, grupa II de muncă, în procent de 100%, să fie obligată pârâta la reconstituirea procentului necesar încadrării în condiții deosebite de muncă, să fie obligată pârâta la virarea către bugetul de stat a contribuțiilor de asigurări sociale aferente încadrării în condiții speciale de muncă, să fie obligată pârâta la plata de penalitate de la 100 lei la 1.000 lei stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației de a face, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată”.

Ei bine, juriștii au invocat mai multe motive pentru respingerea cererii, unul fiind că s-a prescris dreptul la acțiune, deoarece au trecut mai mult de trei ani.

Juriștii au invocat însă și actele semnate în acea perioadă de sindicate și administrație. “Locurile de muncă ocupate succesiv de reclamant în perioada dedusă judecății nu au fost nominalizate pentru încadrarea în condiții deosebite de partenerii sociali (angajator și sindicate reprezentative) conform art. 3 alin. (I) lit. a) din HG ## deoarece nu existau pe toată durata timpului normal de muncă noxele profesionale fizice, chimice ori biologice care să impună efectuarea de determinări ale valorilor noxelor, care să și depășească limitele legale admisibile. Astfel nu au fost, obținute avizul de încadrare în condiții deosebite a locurilor de muncă ocupate de reclamant pentru perioada 01.01.2003 31.12.2007, pentru că nu se putea face dovada existentei noxelor (zgomot și pulberi), cu atât mai mult nu se putea face dovada depășirii limitelor legale ale acestora la locurile de muncă respective, pentru că nu au existat la locurile de muncă efectiv ocupate pe toată durata programului normal de lucru al reclamantului astfel de noxe. Astfel, locurile de muncă ocupate de acesta în perioada menționată nu îndeplineau cumulativ criteriile pentru încadrarea în condiții deosebite prevăzute de art. 2 alin. (1) din HG ## pentru a fi solicitat și obținut avizul, hotărârile de guvern ulterioare făcând posibilă doar reînnoirea avizelor anterior emise de ITM și nicidecum emiterea de avize pentru încadrarea altor locuri de muncă în condiții deosebite”, au susținut juriștii CEO.

Mai mult, juriștii au susținut că cefelistul “avea ca principale sarcini de serviciu întocmirea de înscrisuri, activități care se desfășoară în birou, în zone neexpuse la noxele care au determinat încadrarea locurilor de muncă din carieră în condili deosebite”.

Iată și cum compară juriștii munca excavatoristului cu cea a cefelistului: “Într-adevăr locurile de muncă ale altor salariali aflați la locurile de muncă de pe excavatoare cu rotor, mașini de haldat, trasportoare cu bandă, mașini de depus cărbune în depozit (ASG) sau de încărcat cărbune din depozit (KSS) din perioada menționată de reclamant au fost încadrate în condiții deosebite prin avizele acordate, însă meseria (funcția) reclamantului nu a fost nominalizată pentru încadrare în condiții deosebite de către angajator și sindicatele reprezentative, pentru că activitatea acestuia nu s-a desfăşurat efectiv și pe întreaga durată a timpului normal de lucru la nici unul din locurile de muncă ocupate de salariaţii ale căror locuri de muncă au fost încadrate în condiții deosebite, deoarece nu reclamantul a lucrat în praf, zgomot și eventuale vibrații, ci doar excavatoristul, lăcătușul, necalificatul sau mașinistul, electricianul sau brigadierul care deserveau locurile de muncă respective. Astfel, în timp ce acesta întocmea înscrisurile sau activitatea administrativă ale postului ocupat, excavatoristul vibra odată cu cabina excavatorului în funcţionare, în praf și zgomot, lăcătușul centra transportoarele cu bandă de pe utilajul în funcționare și făcea revirul (deplasarea) pe lângă aceste transportoare, necalificatul sau mașinistul scotea cu lopata sterilul căzut sub transportorul cu bandă pentru a nu se împotmoli în funcționare și, astfel, a nu opri din funcționare, periclitând realizarea producției, electricianului îi țiuiau în urechi contactorii din instalațiile electrice ale utilajelor să-i spargă timpanele, acestea fiind doar unele din activitățile de la locurile de muncă încadrate în condiții deosebite cu care nu aveau nicio legătură activitatea reclamantului din prezenta cauză, el doar trebuind să asigure prezența acelor salariați la locurile de muncă respective pentru îndeplinirea sarcinilor din fișele posturilor salariaților respectivi, prin acțiunea de față neîntemeiat vrând să-i fie asimilată activitatea cu cea a lucrătorilor a căror activitate a fost încadrată în condiții deosbite de muncă”.

Cefelistul a pierdut procesul la Tribunalul Gorj, pe data de 11.05.2023. V-am prezentat toate acestea, mai mult pentru că suntem curioși cum ar susține aceiași juriști în instanță că ei merită condiții speciale de muncă, la fel ca excavatorisul căruia îi vibra scaunul sub el sau ca electricianul căruia îi țiuie urechile prin instalații. Înțelegem că cefelistul doar făcea hârtii și de aia nu merită. Cum să mai creadă oamenii în dreptate, în justiție, când văd astfel de aberații?