Complexul Energetic Oltenia este sufocat de procese din partea unor proprietari de imobile care spun că au fost afectați de exploatările miniere sau de depozitele de cenușă. Un astfel de proces a fost intentat de proprietarul unui conac din Turceni, care a câștigat circa un milion de dolari în instanță, la Judecătoria Târgu Jiu. Tribunalul Gorj a trimis însă cauza spre rejudecare, după ce juriștii companiei energetice au acuzat evaluatorii de mărturie mincinoasă.

Conacul și două construcții alăturate sunt prinse în lista monumentelor istorice categoria B, fiind construite în 1934. Vorbim de trei imobile, conacul fiind compus din beci, parter și două etaje, dar și de peste trei mii de metri pătrați de teren.

CE Oltenia a cerut intanței să aibă în vedere faptul că imobilul se află amplasat pe un deal la o distanță de circa 2,5 km de depozitul de zgură și cenușă și la circa 8 metri diferență de nivel față de drumul principal. “Întrucât imobilul reclamanților se află pe un deal, acesta nu este afectat niciodată, indiferent de nivelul de scurgere al apelor. Este exclus ca eventualele exfiltrații să afecteze imobilul reclamanților”, a fost susținerea companiei.

Prejudiciul a fost cuantificat inițial la suma de 4,5 milioane lei de către trei experți, împotriva cărora CE Oltenia a formulat plângere penală, sub acuzația că au supraevaluat construcțiile. Dosarul a fost clasat, după ce alți experți au fost de acord cu modul de lucru al colegilor lor.

Imbilele ar fi fost afectate după anul 1990, când s-a început depozitarea de zgură și cenușă rezultată din procesul tehnologic al termocentralei din Turceni.

Depozitul de zgură și cenușă a fost amplasat în punctul „Valea Ceplei”, într-o zonă colinară, destul de aproape de „Vatra satului” Turceni, la aproximativ 200 m. Din cauza depunerilor succesive de zgură și cenușă descărcată pe versanți în aval de haldă, a crescut nivelul pânzei freatice, ceea ce a condus la crearea unei zone mlăștinoase. 

Proprietarii conacului au susținut în instanță că imobilele sunt avariate structural, terenul de fundare a început să cedeze, fapt care a condus la apariția de crăpături care s-au propagat până la fisuri. De asemenea, fântâna din curtea casei este infestată, apa nemaifiind potabilă, iar supraplinul se scurge pe terenul proprietatea lor, ca și pe terenul vecinilor, care au fost, de asemenea, puși în situația de a formula acțiune în justiție.

Din punctul de vedere al CE Oltenia, vorbim de clădiri vechi, nelocuite, astfel că degradarea poate avea și alte cauze. Presupunând însă că ar fi din cauza depozitului, CEO ar vrea să achite doar reparațiile, nu clădirea în ansamblu și în niciun caz la valoarea de nou, ci cu o amortizare de 80%, dată fiind vechimea.

Prima instanță a stabilit însă despăguburi de 3,7 milioane de lei pe care să le suporte CEO pentru conacul afectat. Dosarul a ajuns la Tribunalul Gorj, care l-a trimis spre rejudecare. Potrivit companiei energetice, doar un studiu geotehnic poate stabili dacă există o legătură de cauzalitate între depozit și degradarea conacului.