Povestea asta cu poluarea planetei, nu că nu ar fi reală, dar este folosită de miliardarii lumii pentru a-și dezvolta afaceri globale și a le îngropa pe cele naționale și locale. Viitorul pe care vrea să îl impună Bill Gates este al fripturilor produse artificial. A investit deja în mai multe fabrici de profil, dar încă nu are un preț competitiv. Când îl va avea, pesta porcină și gripa aviară vor fi folosite pentru a mătrăși toate fermele din lume.

Animalele crescute la fermele din Uniunea Europeană produc, anual, mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile și furgonetele din statele membre, dacă se ia în considerare impactul hranei lor, scrie The Guardian. O poveste care ni se livrează periodic, cu picătura, dar care va fi în câțiva ani subiectul principal.

Bineînțeles, studiile făcute de Greenpeace stau la baza tuturor enormităților care ni se livrează. Potrivit raportului realizat de Greenpeace în 2018, animalele din fermele UE au fost responsabile pentru producerea a 502 milioane tone de dioxid de carbon pe an, în principal prin metanul pe care îl eliberează, în timp ce autovehiculele au produs 656 milione tone de dioxid de carbon. Însă, dacă se calculează emisiile indirecte, atunci emisiile anuale produse de animale sunt echivalente cu 704 milioane de tone de dioxid de carbon, susțin propagandiștii lui Gates. 

Bill Gates a făcut apel, la începutul anului, la țările bogate de a trece la consumul de carne sintetică în perioada următoare, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Probabil că, după anunțul lui Bill Gates, mulți s-au gândit că este vorba despre „o carne” făcută din plante (soia, de exemplu), omenirea fiind obișnuită de mulți ani cu astfel de produse, să le zicem artificiale.

Carnea artificială dorită de Gates presupune prelevarea unor celule stem de la un animal, celule care apoi sunt crescute și „hrănite” în laborator, in vitro, într-un mediu care-l imită pe cel natural.

Potrivit Cell Based Tech, există în acest moment 35 de companii din toată lumea care se ocupă cu producerea de carne cultivată în laborator. În diferite stadii de dezvoltare. Zece companii sunt din Statele Unite, cinci din Israel, restul sunt împărțite pe tot mapamondul, din India în Europa și America de Sud. Iar miliardarii lumii investesc în această afacere a viitorului. Pentru că va avea viitor, din moment ce șefii de state, deciși tot de miliardari, vor interzice creșterea animalelor.

Cu ce se ocupă aceste inițiative? Să luăm câteva exemple: Compania americană BlueNalu face ceea ce se cheamă „acvacultură celulară”. Cu alte cuvinte, produce pește din celule cultivate artificial de la alți pești.
Compania Just, tot din Statele Unite, s-a lansat în 2011 cu ouă făcute din plante, iar apoi a trecut pe carne de vită crescută în laborator. Acum produce și carne din pui.
Compania Mission Barns- produce artificial grăsime de rață din celule adipoase.
Compania Aleph din Israel este una dintre cele mai interesante din această listă: „Tehnologia folosită de Aleph permite creșterea a patru tipuri de celule animale, inclusiv fibre musculare, vase de sânge, grăsimi și țesut conjunctiv. Această capacitate de a crește toate cele patru tipuri de celule care alcătuiesc o friptură oferă Aleph Farms un avantaj unic față de alte companii care se concentrează doar pe un singur tip de celulă, cum ar fi mușchiul sau grăsimea”.
Încă din decembrie 2018, Aleph a realizat un prototip de friptură de vită care costă 50 de dolari. CEO-ul companiei a anunțat că producția va fi viabilă din punct de vedere comercial între 2022 și 2023.
Tot Aleph, împreună cu cercetătorii de la Institutul Tehnologic din Israel, au creat recent și un antricot prin bioprintare 3D.

Ei bine, acum pare un film SF, dar s-ar putea să apucăm timpurile în care vom mânca fripturi scoase la imprimantă. Vă vine sau nu să credeți, și cafeaua va fi produsă în fabrici. De ce? Ați ghicit, cercetătorii au ajuns la concluzia că plantațiile de cafea poluează.

Plantațiile de cafea sunt considerate a fi extrem de poluante, din cauza pesticidelor folosite la culturi și din cauza defrișărilor operate pentru mărirea producției.

Pentru a pune capăt acestei situații, cercetătorii finlandezi în chimie alimentară au reușit să realizeze în laborator o varietate de cafea sustenabilă. Aceasta este făcută din celule de cafea amplasate în bioreactori în care sunt dozați diverși nutrienți, ce au ca rezultat boabe de cafea total rupte de mediul exterior, imune la paraziți.

La capitolul gust, cercetătorii spun că mai au ceva de lucrat.