Mitropolia Olteniei anunţă că mitropolitul Irineu a decis respectarea unui ”blestem” care interzice monahilor de la Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea să slujească într-o biserică ridicată ”fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme” şi situată la câţiva kilometri distană. În biserica mănăstirii, accesul femeilor este interzis, dar în cea din apropiere acestea pot intra. Patriarhia Română a explicat că, ”dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică”. ”Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a mănăstirii Frăsinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo”, arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.

Iniţial, în spaţiul public a apărut o decizie prin care monahilor li se interzise să mai oficieze slujbe în biserica din apropierea Mănăstirii Frăsinei, ridicată fără acceptul stareţului de la acel moment: ”Hotârăm în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, nimeni dintre monahi şi cei hirotoniţi, preoţi sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică şi sa nu mai săvârşească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină şi nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spaţiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic şi sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir şi va încalca acest Legământ sa fie în aceeaşi osandă”.
 
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a dat explicaţii cu privire la decizia anunţată de Mitropolia Olteniei, solicitând şi explicarea mai clară a acesteia.
 
”În legătură cu inevitabil discutatul comunicat recent al Mitropoliei Olteniei, referitor la hotărârea luată pentru menţinerea ordinii interioare a mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, vă rog să primiţi următorul punct de vedere, posibil lămuritor: Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, a transmis oficialul Patriarhiei. 
 
El a precizat că ”raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice”.
 
”Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă. Raţiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Fireşte, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se şi pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele şi ordinea internă a mănăstirii Frăsinei, renumită pentru asprimea vieţii duhovniceşti a monahilor care au dorit să trăiască acolo”, a mai transmis Vasile Bănescu.
 
Ulterior Mitropolia Olteniei a publicat pe site-ul său un comunicat explicativ.
 
”În ziua de 10 ianuarie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a fost prezent în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic. În acest sens, a fost elaborat un Document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici. În baza «Legământului» statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit: Să se respecte vechile rânduieli atonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii; Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât «piatra de legământ cu blestem» a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată «în condiţii de constrângere comunist-atee», «blestemul» (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinţii şi fraţii din Mănăstire să nu coboare şi să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme”, se arată în comunicatul postat, miercuri, de Mitropolia Olteniei.
 
Comunicatul precizează că documentul care interzice preoţilor şi călugărilor să coboare la biserica situată la câţiva kilometri de mănăstire, şi unde este permisă şi intararea femeilor, a fost ”redactat de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, sub îndrumarea şi povaţa duhovnicească a IPS Părinte Mitropolit Irineu, constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire după regulile statornicite de Sfântul Ierarh Calinic”.
 
”Este necesar să se înţeleagă că Documentul emis de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei constituie o lămurire canonică a «Legământului» Sfântului Ierarh Calinic, întărit din dragoste şi grijă părintească de IPS Părinte Mitropolit Irineu, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume; Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufleteşte de părinţii duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obştii monahale din Frăsinei (arhim. Ioanichie Popescu, arhim. Ioachim Popa, ierom. Ilarion Dulca şi ierom. Victorin Şerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistriţa Vâlceană, pentru a săvârşi acolo Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfântului Maslu, precum şi rugăciuni de dezlegare”, mai precizează Mitropolia Olteniei.
 
Oamenii care au mers în zonă povestesc că femeile au voie să intre în biserica ridicată mai departe de mănăstire, în schimb accesul lor nu este permis în biserica mănăstirii, situată la câţiva kilometri mai sus.