Comisia Europeană a transmis Ministerului Fondurilor Europene zeci de observaţii pe tema Planului Naţional de Redresare şi Reziliență, care trebuie acum refăcut. Adică... a transmis ce le-a trimis Ghinea să transmită! (rămâne secretul nostru)

Cele mai multe dintre critici se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că lipsesc metodologiile de calcul şi că au fost furnizate informaţii neclare legate de proiecte.

Documentul a fost discutat joi la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene. 

Știți de ce au retrimis europenii PNRR pentru a doua oară la refăcut? Nu pentru ce zic ei, ci pentru că noi avem pretenția ca măcar o parte din cele 30 de miliarde de euro să o cheltuim pentru ceva ce ne interesează.

Să vă dau un exemplu, data trecută au prins patru miliarde de euro pentru a face sisteme de irigații în România. Are agricultura românească nevoie de irigații? Are. Comisia Europeană ne respinge capitolul pe niste motive aberante! De ce? Pentru că nu avem voie să concurăm cu Franța și cu alte țări din Vest la capitolul agricultură, dar și pentru că marii producători de sisteme de irigații sunt în afara UE și s-ar duce banii acolo. Ați înțeles cum stă treaba. Noi trebuie să facem din aceste 30 de miliarde de euro proiecte care să întoarcă jumătate din bani către țările dezvoltate din Vest. De rămas în prăpădita asta de țară, dacă se poate să rămână doar hârtii.

Țintele principale acum sunt digitalizarea și energia verde, dar și transportul electric, iluminatul cu led etc. Cel mai mult se dorește o rețea feroviară modernizată în toată Europa. Intenția este de a muta transportul de marfă pe calea ferată și a taxa transportul pe autostrăzi. Doar că ei, vesticii, sunt pregătiți, își fac sute de mii de vagoane, în timp ce noi încă mai tragem pe alea moștenite de la Ceaușescu. Noi, fiind în urmă, am vrut bani pentru autostrăzi din PNRR, iar europenii au strâmbat din nou din nas. Pe ei nu îi interesează ce vrem noi, ci ce le este util lor.

Iată și care sunt motivele oficiale pentru retrimirea PNRR la București, așa cum au fost ele aflate pe surse de presa centrală.

La capitolul Transportul sustenabil, Comisia Europeană menţionează că pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu şi nu sunt clare explicaţiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.

În ceea ce priveşte Fondul pentru Valul Renovării nu este clar cum se obţine costul total de 1 miliard de euro, întrucât există neconcordanţe între informaţii.

În legătură cu Fondul local pentru tranzitia verde şi digitală, CE menţionează că justificarea costurilor este insuficientă sau lipseşte.

În ceea ce priveşte Sistemul de management al apei, una dintre critici vizează faptul că valorile asumate pentru ţinte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor.

La alte investiţii se precizează că nu sunt furnizate punctele de referinţă şi metodologia de cost.

Şi la proiectul România Educată există critici, una dintre acestea vizând faptul că Guvernul trebuie să explice fiecare investiţie, nu grupate.

Pe zi ce trece, am convingerea că, de fapt, Comisia Europeană se comportă ca o multinațională, țintește doar progresul și interesul grupurilor din jur, iar noi, românii, devenim pe zi ce trece mai "sclăveți"!