Vestea că România are șanse mari să obțină decalarea termenelor de închidere a capacităților pe cărbune îi bucură pe minerii și energeticienii gorjeni care speră să iasă la pensie, în continuare, din carierele și termocentralele Complexului Energetic Oltenia. 

Sindicalistul Jan Popescu, de la Sindicatul Mine Energie Oltenia, a subliniat că este nevoie însă și de investiții în producție pentru că amânarea termenelor nu va fi de ajuns pentru ca activitatea CEO să continue. 

Foarte important e să le fie prelungite și contractele celor 1.800 de salariați care au contracte pe durată determinată.

“Acum se pare că se va încerca decalarea termenelor de închidere a grupurilor energetice. Dar s-ar putea să nu fie de ajuns. Ne prelungește pe doi, trei, patru ani. Nu este de ajuns. Din punctul meu de vedere, al colegilor cu care vorbesc, acest aspect trebuie corelat cu investiții urgente în termocentrale, în cariere. personalul trebuie motivat și mă refer la acei angajați pe durată determinată. Trebuie motivați. E material uman, e voință. Acum ar fi momentul să li se transforme contractul în perioadă nedeterminată. Sper că această companie se va duce și după 2030 încolo. Și salariatul trebuie motivat mai bine”, a spus Jan Popescu la Radio Infinit. 

Luni, ministrul Energiei a fost la Comisia Europeană alături de Dan Iulius Plaveti, managerul CEO, pentru a discuta despre nevoia ca energia pe cărbune să fie prelungită.

“Am pledat pentru o tranziție inteligentă și corectă, care să protejeze românii și economia noastră. Am arătat că România și-a depășit țintele privitoare la noi capacități de producție de energie verde și ne vom îndeplini țintele de trecere de la cărbune la gaz și apoi la energie nucleară curată, într-un grafic de timp rezonabil. 

Am apărat necesitatea unor investiții rapide în noi capacități energetice, pentru ca România să fie independentă. Vom duce proiectele noastre la bun sfârșit, iar până în 2032 ne vom dubla capacitatea de producție de energie electrică (și mult mai repede, în 2027, vom dubla producția de gaz românesc). 

România este un exemplu de stat european care și-a respectat angajamentele, investind în extinderea și modernizarea fluxurilor transfrontaliere, iar asta a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina. Toate statele membre vor fi încurajate să își dezvolte interconexiunile, ca parte a inițiativei noului comisar pentru energie. Este rezultatul a zeci de discuții și negocieri, încă de când am ridicat această problemă în consiliul de miniștrii, în 2024. 

Mesajul meu pentru a fost și este clar: România nu este o simplă cifră într-un raport! Și dacă ar fi, tot am fi pe plus: suntem statul membru care și-a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990 (peste 77%!), performanță mult peste media Uniunii Europene, care este doar 31%”, a transmis ministrul Sebastian Burduja.