“Noi, dacă nu mai cerem până în 2026 alți bani, alt ajutor de restructurare, putem să ținem grupurile în funcțiune”, a spus managerul CE Oltenia, Daniel Burlan, la întâlnirea cu senatorii care au venit vineri în Gorj destul de nepregătiți, doar ca să întrebe ce pot ei face ca să salveze mineritul. După ce tot ei l-au omorât, cu legile pe care le-au făcut.

“Ce să facem noi, ca parlamentari, ca să împingem aceste termene mai încolo, să nu fie 2030, să fie 2040, de exemplu”, a întrebat senatorul Daniel Zamfir, de parcă răspunsul nu ar fi unul evident, adică să schimbe aceste termene din documentele asumate de România, atât la nivel european, cât și intern. 

Burlan a explicat că, ce s-a putut face în primă fază, s-a făcut, în sensul că a fost scoasă din ordonanța decarbonizării acea închidere “definitivă și ireversibilă”, care nu se știe de unde a apărut, că nu era în planul de restructurare.

“În planul de restructurare era închidere și rezervă tehnică. Nu aveam acel termen de închidere definitivă și ireversibilă”, a spus Burlan, care a explicat însă că statul trebuie să își asume finanțarea grupurilor care intră în rezervă de capacitate. “Compania nu va putea să susțină financiar acele grupuri care rămân în rezervă”, a spus Burlan. 

“Haideți să vedem ce au făcut nemții, să facem și noi”, a fost ideea salvatoare a unui senator, asta așa, ca să vedeți cam care e nivelul.

Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic prevede, la art. 4: “Capacităţile de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă rămase în funcţiune la 31 decembrie 2021 se retrag din exploatare şi se vor închide sau conserva, după caz, astfel: a) la Societatea Complexul Energetic Oltenia - conform Planului de restructurare, aprobat prin Decizia C(2022) 553 final/26.01.2022, corelat cu punerea în funcţiune a investiţiilor în capacităţi pe gaze naturale şi surse regenerabile de energie şi cu prevederile alin. (3), în limita capacităţii de transport a Reţelei Electrice Transport; b) la CET Craiova II - externalizată din Societatea Complexul Energetic Oltenia conform Planului de restructurare; c) la CET Govora - închidere la 31 decembrie 2025; d) la Complexul Energetic Hunedoara (CET Paroşeni) - închidere la 31 decembrie 2030; e) la Centrala Iaşi II, UAT Municipiul Iaşi - închidere la 31 decembrie 2025”. 

Aceeași ordonanță arată care sunt capacitățile care intră în rezervă tehnică: “Capacităţile de producere a energiei electrice pe bază de lignit ale Societăţii Complexul Energetic Oltenia - S.A., respectiv grupurile energetice Turceni 4 şi 5, Işalniţa 7, Rovinari 4, 5 şi 6, în total 1.965 MW putere instalată, constituie rezervă tehnică în perioada 2023-2030, pentru asigurarea funcţionării sigure şi stabile a Sistemului Electroenergetic Naţional”. 

Ar mai fi cele două grupuri de la Rovinari și Turceni, care ar fi trebuit închise la finalul acestui an, dar compania a anunțat că le mai mai păstra în funcțiune cel puțin șase luni. “Pentru asigurarea siguranţei şi stabilităţii Sistemului electroenergetic naţional, termenul de închidere prevăzut pentru grupurile energetice Rovinari 3 şi Turceni 7, totalizând 660 MW (cu termen de închidere în PNRR 31 decembrie 2022), poate fi amânat în situaţii justificate la solicitarea Operatorului de transport şi sistem, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. şi se constituie rezervă tehnică în perioada 2023-2026”, se mai arată în ordonanța decarbonizării.

Ion Rușeț, consilier al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a anunțat deja în presa locală că Transelectrica a notificat ministerul cu privire la necesitatea păstrării în funcțiune a celor două grupuri.