Site-urile de profil abundă în această perioadă de anunțuri de tipul: vând prune pentru țuică. Prețul este de la 1 la 1.7 lei/kg. În funcție de cantitate, calitate și zonă, prețul poate fi mai mare sau mai mic.

Mod de preparare: Se aduna fructe intr-un butoi mare, de preferat de lemn. Butoiul de lemn este superior vaselor din plastic pentru ca da un alt gust tuicii. Se adauga ceva zahar peste fructele culese si se lasa la macerat, pentru a fermenta. Aveti grija sa nu puneti prea mult zahar pentru ca stricati gustul tuicii. 
Bunicii nostri adaugau in loc de zahar dulceturi mai vechi sau resturi de miere zaharisita de prin beci, zaharul din ele fiind procesat deja odata nu mai are aceeasi tarie.
Dupa ce a fermentat butoiul de fructe, incepe prepararea tuicii propriu-zise. Pentru a putea produce tuica din amestecul obtinut avem nevoie de un alambic, adică un aparat metalic pentru distilarea lichidelor.

Trebuie ales cu grija un alambic avand in vedere ca unul produs dintr-un material de calitate inferioara poate strica gustul tuicii. Cel mai bun material pentru distilare este inox-ul. 

Focul pentru un cazan de tuica se poate face fie cu lemne, fie cu arzator pe gaz. Insa, tuica produsa prin ardere de lemne are un gust mai bun. Caldura oferita de arderea lemnului ii ofera o alta consistenta tuicii, chiar daca nu ofera o scurgere a lichidului constanta.

Nu gustati tuica pentru a vedea daca este tare sau slaba – cea mai buna metoda ca sa aflati cand scoateti cazanul este urmatoarea:

Scoateti cu un paharel de la teava serpentinei putina tuica, luati o lumanare/chibrit/bricheta aprins/a si mergeti langa cazan. Aruncati paharelul de tuica peste vasul cazanului mare (nu peste capac) si apropiati focul de pata de tuica, daca tuica ia foc repede inseamna ca inca mai are tarie licoarea. In momentul in care pata de tuica nu se mai aprinde repede, atunci veti sti ca este timpul sa opriti ciclul respectiv de productie.