Proprietarii chioşcurilor care vând cartofi prăjiţi din Belgia au înaintat o cerere către autorităţile flamande prin care solicită UNESCO înscrierea preparatului lor culinar în patrimoniul umanităţii.

În 2014, regiunea flamandă, unde se vorbeşte olandeză, a inclus cartofii prăjiţi în patrimoniul său cultural şi imaterial. Belgia poate înainta UNESCO câte o propunere la fiecare doi ani, iar anul viitor va fi rândul Flandrei.

De altfel, cultura belgiană a berii a fost inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului umanităţii în 2016, iar cartofii prăjiţi ar putea urma.

România a încercat să intre în patrimoniul UNESCO cu operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu, dar încă nu a reușit, principalul obstacol fiind acela că nu sunt dorite opere dedicate eroilor, pe principiul că eroii unei țări au fost adversarii altei țări.

Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei). 

România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie).