România are termen ca până la finalul acestei luni să adopte calendarul pentru închiderea totală a mineritului. Politicienii știau asta de anul trecut, dar au tras de timp pentru ca acest calendar să nu treacă prin parlament, ci să fie adoptat de guvern prin ordonanță de urgență, cu o minimă dezbatere.

Ordonanța extrem de controversată impune închiderea tuturor capacităților de producere a energiei pe cărbune până în 2030, închidere totală și ireversibilă, după cum se menționează în document. Mai mult, este impusă dezafectarea capacităților, nu intrarea în conservare, cum se întâmplă în alte țări.

Managerul Complexului Energetic Oltenia, Daniel Burlan, a explicat la Gorj TV că proiectul de ordonanță a fost făcut după planul de restructurare a companiei.

“România are obligația ca, până la sfârșitul acestei luni, să elaboreze legea decarbonizării, prin care să fie stabilit phase-out-ul pentru cărbune în anul 2032. Nemaifiind timp pentru o dezbatere, pentru o lege, s-a adoptat această soluție a unei ordonanțe de urgență. Proiectul ordonanței a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Energiei”, a spus Burlan.

“Normal că în centrul acestui plan de decarbonare este Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe cărbune, urmat de Complexul Energetic Hunedoara”, a adăugat acesta.

Managerul CE Oltenia a fost chemat acum câteva zile în fața senatorilor, pentru a da explicații legate de textul ordonanței. “Marți a avut loc o întâlnire la Comisia economică din Senat. Am fost convocat atât eu, cât și Ministerul Energiei, pentru a răspune unor cereri de clarificări. Am explicat că acest proiect de ordonanță de urgență este în primul rând făcut pe proiectul planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia. Am explicat că planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia a apărut într-un anumit context, într-o anumită nevoie, am explicat care sunt motivele și care este nevoia Complexului Energetic Oltenia de a avea acel plan de restructurare”, a spus Daniel Burlan.

Burlan s-a referit la creșterea accelerată a prețului certificatelor de carbon, începând din 2017, care face imposibilă producția de energie pe cărbune fără o subvenționare masivă. Dacă în 2017 costul unui certificat era de 4 euro, acum a ajuns la 86 de euro, dar au fost și perioade în care s-a apropiat de o sută de euro.

Planul de restructurare a CE Oltenia a fost elaborat înainte de războiul din Ucraina și de criza energetică, a spus Burlan, care susține că energia pe cărbune a devenit din nou retabilă. “Acum este o altă conjunctură. Prețurile actuale permit Complexului Energetic Oltenia integrarea costurilor cu certificatele de CO2. Practic, ordonanța a avut la bază planul de restructurare. Ordonanța trebuie să aibă în vedere și alte aspecte, nu numai închiderea capacităților de energie pe cărbune și a perimetrelor miniere”, a explicat managerul CE Oltenia. 

Burlan crede că ar fi necesar ca textul ordonanței să impună construirea noilor capacități, înainte de închiderea celor vechi: “Ordonanța trebuie să cuprindă și punera în funcțiune a unor capacități noi. Am susținut și în fața comisiei, și Ministerul Energiei a susținut, că oprirea capacităților pe cărbune nu poate fi făcută înainte de punerea în funcțiune a altor capacități care asigură energie în bandă și aici ne referim la capacitățile pe gaze ale CE Oltenia și nu numai”.

CE Oltenia are în plan să construiască două grupuri pe gaze, unul la Turceni și altul la Ișalnița.