România nu are suficientă energie. Așa a ajuns să importe chiar și 2.500 de megawatti. O confirmă, dacă mai era nevoie, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja. „România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri”, spune Burduja.

„Totul este energie şi energia este totul! Este inima competitivităţii economice. Este, probabil, cea mai importantă concluzie a raportului Draghi, prima recunoaştere corectă, de altfel, la nivel european, că avem o imensă problemă europeană de competitivitate, direct legată de preţul la energie, care este de vreo trei ori mai mare decât în Statele Unite, decât în China şi alte pieţe în care noi concurăm. România, astăzi, nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi. Deci, importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi”, a menţionat Burduja.

El a subliniat că, anul trecut, a fost unul deosebit de bun pentru sectorul energetic.

„Pur şi simplu am fost norocoşi. Am avut o producţie hidro mare, a plouat mult, a bătut vântul, deci suntem la mâna lui Dumnezeu şi în sectorul energetic. De ce am ajuns ca anul acesta să alergăm după fiecare megawatt? Pentru că nu s-a investit în sectorul energetic şi trebuie să o spunem răspicat, fără a da vina pe grea moştenire. Vă prezint pur şi simplu realitatea. Dacă noi, faţă de 1989, am pierdut jumătate din capacitatea de producţie în bandă, fără să punem mare lucru în loc, în afară de un val de energie regenerabilă, până în 2012 cred, cu siguranţă asta este explicaţia situaţiei în care ne găsim astăzi, explicaţia principală. Mai există o explicaţie – şi n-am ascuns faptul că pe masa miniştrilor Energiei la nivel european, am adus problema diferenţelor de preţ între Europa de Vest şi Europa de Est”, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, într-o piaţă europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune, respectiv Austria şi Slovacia.

„Vedem că avem un preţ dublu faţă de Austria, de exemplu. De ce se întâmplă asta? Pentru că ani la rând a fost permisă o situaţie complet absurdă. Într-o piaţă europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine în interiorul Uniunii Europene care nu au niciun fel de interconexiune: Austria şi Slovacia. Nu există interconexiune între două ţări din mijlocul Uniunii Europene, ţări care ar trebui să asigure tranzitul energiei mai ieftine, din vest spre est, cum se întâmplă acum, dar vor fi perioade şi au mai fost perioade în care a fost mai ieftin la noi, în est – şi a pierdut vestul Europei pentru că nu a putut să importe energia mai ieftină din est”, a mai spus Burduja.

El a subliniat că România a făcut tot ce i s-a cerut, de aceea a ajuns să fie dependentă pe anumite intervale orare de importuri. Potrivit acestuia, există discuţii tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene, în care se solicită o analiză clară pe infrastructura existentă, dacă este folosită la capacitatea maximă, precum şi „un plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor, cu ţinte clare pentru fiecare stat în parte”.

„România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri – şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawaţi. Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşiţa-Pancevo, urmează încă cel puţin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să nu ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani. Ori, dacă noi avem un vârf de producţie de 6.000 – 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate. Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simţ, moral, să avem nu doar obligaţii, ci şi aceleaşi drepturi pe piaţa integrată a energiei”, a completat ministrul.