Comandamentul Energetic de Iarnă se va transforma în Comandamentul Energetic Național, care va avea un caracter permanent, a anunțat ministrul Sebastian Burduja. Măsura ar fi o necesitate stringentă în contextul crizei energetice preconizate la nivel european, dar și a vulnerabilității sectorului energetic al țării. 

În absența unui comandament energetic național permanent, România rămâne vulnerabilă la o serie de pericole, de la deficiențe în gestionarea stocurilor de combustibil până la incapacitatea de a răspunde rapid și eficient la perturbări majore în aprovizionarea cu energie, susține ministerul.

Ministrul Sebastian Burduja a decis să transforme Comandamentul Energetic de Iarnă într-un Comandament Energetic Național, care să funcționeze pe tot parcursul anului. Măsura este una in extremis și sugerează introducerea neoficială a stării de urgență energetică în România.

Potrivit Ministerului Energiei, în contextul actual, caracterizat de instabilitate geopolitică, crize energetice preconizate la nivel european și un climat global de insecuritate crescută, România se confruntă cu provocări majore în sectorul energetic, provocări care necesită o abordare strategică și organizată din partea statului. Instituirea inițială a Comandamentului Energetic de Iarnă a luat în calcul existența unei perioade critice a sistemului energetic național în sezonul rece, cu fenomene meteo extreme și temperaturi scăzute, care duc la întreruperi ale furnizării energiei electrice, dar și a gazelor.

Faptul că acest comandament se permanentizează denotă o stare extrem de gravă a sistemului, cauzată de un deficit de energie fără precedent. ”Înființarea unui Comandament Energetic Național, cu caracter permanent, este o necesitate stringentă, având în vedere riscurile asociate lipsei unei structuri stabile și continue care să gestioneze în mod unitar și eficient sectorul energetic național”, susține Ministerul Energiei.

”În contextul unei crize energetice, fie ea provocată de factori interni sau externi, existența acestui comandament ar fi esențială pentru menținerea securității energetice a țării. În absența unui comandament energetic național permanent, România rămâne vulnerabilă la o serie de pericole, de la deficiențe în gestionarea stocurilor de combustibil până la incapacitatea de a răspunde rapid și eficient la perturbări majore în aprovizionarea cu energie”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ consultat de Ziarul Național.