Comisia Europeană descrie, în scrisoarea trimisă Guvernului prin care suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, un întreg lanț de conflict de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, arată documentul obținut de Economedia. Comisia a decis, astfel, să suspende o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon. Complexul Energetic Oltenia este printre companiile unde Comisia Europeană a sesizat că sunt conflicte de interese și influențe politice mai ales la selecția board-ului. 

 

Documentul mai descrie cum un secretar de stat din Ministerul Energiei era președinte al comisiei de selecție pentru conducerea unei companii și apoi el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administrație al unei companii de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei. 

 

Comisia a analizat 17 companii de stat, dintre care 14 companii principale, plus alte două trasferate al AAAS și una care fuzionează cu altă companie de stat.

 

„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.

 

 

Prima problemă: conflict de interese și influențe politice și ierarhice la selecția board-ului

 

„Dovezile furnizate de România cu privire la selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale celor 17 întreprinderi de stat nu demonstrează că selecția și numirea noilor membri au fost efectuate pe baza unor proceduri transparente și competitive”, arată scrisoarea Comisiei.

 

Astfel, Comisia consideră că au fost identificate conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație pentru 8 din cele 17 societăți de stat, respective: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy.

 

Selecția dubioasă de la vârful CEO, sub lupa Comisiei Europene 

 

În cazul CE Oltenia, există o suprapunere între trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare și candidații selectați care au fost numiți în cele din urmă în consiliul de supraveghere. În plus, unul dintre membrii consiliului de supraveghere a fost numit fără a fi supus procesului de selecție. Deși România susține că acest membru a fost nominalizat și numit de către acționarul minoritar, pe baza informațiilor și a probelor disponibile, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române.

 

România nu a furnizat niciun element de probă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație. În plus, în cadrul procesului de selecție a consiliului de administrație, doi candidați care au făcut parte anterior din consiliul de administrație – implicați în selectarea și contractarea expertului independent – au fost (re)numiți în noul consiliu de administrație, fiind selectați de expertul independent.

 

 

În cazul Electrocentrale Craiova, trei membri ai comitetului de nominalizare și remunerare au fost, de asemenea, candidați în procedura de selecție și au fost în cele din urmă numiți din nou în consiliul de administrație.

 

 

A doua problemă: Unii membri de board aleși au mandate mai lungi

 

 

Comisia mai susține că România nu a demonstrat că membrii consiliilor de administrație și de supraveghere pentru toate cele 17 întreprinderi naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei au un mandat de patru ani, astfel cum prevede jalonul.

 

Comisia a considerat, cu titlu preliminar, că această cerință se aplică consiliilor în ansamblul lor, mai degrabă decât membrilor lor individuali, care trebuie numiți pentru un mandat de patru ani. Acest lucru se datorează faptului că, în cazul unui post vacant în cadrul consiliilor, este obligatoriu ca noul membru al consiliului să fie numit pentru restul mandatului existent al consiliului. Cu toate acestea, această cerință nu a fost încă îndeplinită pentru opt întreprinderi de stat.

 

Un membru al consiliului de administrație al Romgaz, care a fost numit în același timp cu alții, are un mandat mai lung de patru ani.

 

În plus, în cazul CE Oltenia, Nuclearelectrica și SAPE, lipsește un mandat al membrilor consiliilor de administrație.

 

A treia problemă: Sistemul de remunerare nu se bazează pe performanță

 

 

Comisia consideră cădovezile furnizate de România nu demonstrează că sistemul de remunerare a membrilor consiliului de administrație al întreprinderilor de stat se bazează pe obiective cantitative și calitative („indicatori-cheie de performanță” – KPI) legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și randamentul, implicarea bugetului de stat, eficiența costurilor) și de performanță a serviciilor (cum ar fi evaluările inter pares, feedback-ul clienților, cota de piață, fidelizarea clienților) ale întreprinderilor de stat, astfel cum prevede jalonul.

 

România nu a furnizat actele adiționale semnate la mandatele noilor membri ai consiliului de administrație, care stabilesc indicatorii de performanță cheie, pentru șapte întreprinderi de stat (Nuclearelectrica, CE Oltenia, SAPE, ELCEN, Electrocentrale Craiova, CONPET și CE Valea Jiului). În mod similar, nu există KPI-uri în cazul CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML.

 

Astfel, pentru 39 de membri ai consiliilor de administrație din 105, în 11 întreprinderi de stat din 17, Comisia nu poate concluziona că remunerația acestor membri ai consiliului de administrație se bazează pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și de performanță a serviciilor, astfel cum prevede jalonul.

 

În concluzie, Comisia consideră că jalonul a fost îndeplinit în proporție de 54,7% și, pe această bază, va suspenda o sumă de 299.290.090 euro, potrivit Economedia.