Un gorjean din Dragotești a obligat Complexul Energetic Oltenia la plata sumei de 141.450 lei, reprezentând valoarea de reconstrucţie a imobilelor afectate de mina din localitate, închisă acum 15 ani.

Bărbatul are o gospodărie compusă din o casă de locuit de 99 mp, construită în anul 2000 din cărămidă și acoperită cu țiglă; anexă în suprafață de 15 mp, construcţii proprietate personală. Acesta susține că “degradarea gospodăriei constă în aceea că, din cauza mișcării terenului de fundare, pereții și întreaga structură de rezistentă a casei s-au fisurat și s-au deplasat și, cu toate lucrările de reparații și întreținere pe care le-am făcut periodic, casa de locuit și celelalte anexe nu mai corespund scopului pentru care au fost edificat, iar zidurile de sprijin ale locuinței pe care le-a executat de necesitate nu au avut nici o eficiență”.

A mai spus gorjeanul în instanță că “aceste degradări se datorează și faptului că în apropierea gospodăriei a fost formată halda de steril, haldă ce a fost supradimensionată prin depunerea unor cantități mai mari de steril decât s-a prevăzut în proiect, fapt ce a dus la crearea unei presiuni pe versantul pe care se aflau casele, iar prin aceasta la degradarea terenului de fundare de sub construcţii și implicit la degradarea structurii de rezistență a acestora”.

CE Oltenia a arătat în instanță că Mina Drăgoteşti şi-a încetat activitatea în anul 1998. Terenul a fost ecologizat și predat Primăriei Dragotești încă din 2013. Mai mult, “din algoritmul de calcul al pilierului de siguranţă şi a distanţei de influenţă a lucrărilor miniere de subteran asupra suprafeței, se poate deduce faptul că imobilul în cauză nu poate fi afectat de activitatea de subteran din zona, fiind situat în afara zonei de influenţă a abatajului”, a susținut compania minieră.

Lucrările miniere de exploatare nu mai pot produce efecte asupra stabilităţii terenului în zonă, deoarece exploatarea cărbunelui a încetat, în urmă cu peste 20 de ani. Potrivit juriștilor companiei, “degradarea construcţiilor se datorează materialelor de slabă calitate folosite pentru edificarea lor cât si a modalităţii de executare a construcțiilor, întrucât reclamantul nu precizează dacă imobilul a fost construit în regie proprie sau s-a apelat la o firmă specializată în domeniul construcțiilor”.

Expertiza a fost de partea omului, care a câștigat în primă instanță. Sentința Judecătoriei Motru nu este definitivă.