Anchetă
14 salariați ai CE Oltenia au obținut în instanță ce nu le-a dat Legea 197
Mai mulți salariați ai Complexului Energetic Oltenia au dat în judecată compania, pentru recunoașterea condițiilor deosebite de muncă din perioada 2001 - 2021.
Procesul câștigat de salariații CEO a fost la Tribunalul Vâlcea. Recursul făcut de companie urmează să primească termen de judecată la Curtea de Apel Pitești.
Salariații, reprezentați de avocatul Grigore Petre, au cerut “să se constate că şi-au desfăşurat activitatea în condiții deosebite de muncă, precum şi la obligarea pârâtei la eliberarea declarațiilor nominale rectificative pentru fiecare reclamant în parte şi să achite contribuția la asigurările sociale în procentele corespunzătoare condițiilor deosebite de muncă pentru perioada în care au fost stabilite condiții normale de munca. O altă solicitare a fost “să se constate nulitatea absolută a clauzei din actele adiționale la Contractele individuale de muncă, prin care s-au stabilit condiții normale de muncă”.
În motivarea cererii, salariații au spus că au beneficiat de încadrare în grupa a II-a de muncă până când contractul de muncă a fost modificat şi au fost încadrați începând din 2001 la condiții normale de muncă.
“Este inexplicabil cum, după 2001 angajatorul nu a făcut nimic pentru îmbunătăţirea climatului de muncă, pentru a-i încadra în condiții normale de muncă, iar începând cu anul 2013 sa revină la încadrarea în condiții deosebite de muncă, echivalentul grupei a II-a de munca, pentru majoritatea angajaţilor, aşa cum au fost încadrați inițial. Pentru unii colegi s-a păstrat însă încadrarea în condiții normale, aşa cum în 2001 unii colegi au beneficiat de încadrarea în condiții deosebite de muncă”, se arată în documentul de la instanță.
Salariații au arătat că acum zece ani, când a fost înființat Complexul Energetic Oltenia, prin fuziunea mai multor companii, şi-au păstrat meseriile, drepturile salariale şi cele de alta natură.
“Procedând la încadrarea lor, la un moment dat, în condiții normale de muncă, li s-au încălcat drepturile ocrotite de către Curtea Europeana a Drepturilor Omului”, a susținut avocatul, arătând că nu toți salariații au fost tratații la fel, unii fiind discriminați.
“Reclamanţii, la fel ca şi ceilalți colegi, au fost obligaţi, sub amenințarea restructurărilor, să semneze acte adiționale la contractele individuale de muncă, prin care au acceptat încadrarea în condiții normale de muncă. Prin semnarea actelor adiționale privind încadrarea în condiții normale de muncă, reclamanţii au renunțat la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. În consecință, actele adiționale la contractul de munca sunt lovite de nulitate şi ca o consecință, părțile trebuie repuse în situația anterioară”, a susținut avocatul.
Complexul Energetic Oltenia s-a apărat, spunând că salariații au convenit că activitatea lor s-a desfășurat în condiții normale de muncă. “Aceste Contracte Individuale de Muncă și Actele adiționale la acestea nu au fost contestate și, prin urmare, nu au fost anulate clauzele prin care au fost stabilite condițiile normale de muncă ale reclamanţilor. Prin admiterea solicitării reclamanţilor ar fi infirmate aceste CIM-uri și actele adiționale care au reprezentat legea părților pe durata existenței acestor acte convenite între părți”, a fost motivarea celor de la CEO.
Complexul a susținut că nu poate schimba retroactiv condițiile de muncă și nici nu poate fi obligat să plătească din urmă contribuțiile: “În ceea ce privește solicitarea reclamanţilor cu privire la depunerea declarațiilor rectificative, invocă excepția lipsei calităţii procesuale active, întrucât aceste obligaţii de plata se stabilesc între angajator şi creditorul fiscal. (...) Cum salariatul nu poate declanșa executarea obligației de plata a contribuției şi nu are calitatea de creditor pentru sumele reprezentând contribuții la bugetul asigurărilor sociale, nu are nici calitate procesuala activa în litigiul prin care se solicita obligarea angajatorului sa facă o plata către un terţ, presupus creditor al obligației, care nu este parte în proces”.
Potrivit CEO, Inspectoratul Teritorial de Munca este instituția care, în urma determinărilor efectuate la fata locului, avizează locurile de munca ce se încadrează în categoria condiții deosebite. “Nefiind astfel un atribut al angajatorului, acesta nu putea dispune în mod arbitrar încadrarea salariaţilor în condiții deosebite de munca”, a mai arătat compania.
CEO a mai explicat că, “Întotdeauna, la nominalizarea salariaților în condiții deosebite s-a ținut seama de existența noxelor, respectiv zgomot, pulberi, substanțe chimice, conform buletinelor de măsurători (instalații în funcțiune, instalații oprite). O instalație sau un utilaj oprit înseamnă reducerea sub limita admisibilă sau chiar eliminarea totală a noxelor. Salariații care lucrează în instalații care nu sunt generatoare de noxe întreaga durată a timpului normal de lucru, respectiv 8 ore pe zi, sau care sunt oprite, sunt pontați în condiții normale de muncă”.
Compania a explicat că, începând cu data de 01.01.2004 o serie de locuri de muncă au trecut de la „condiții deosebite de muncă” la „condiții normale de muncă”, ca urmare a armonizării legislației muncii cu acquis-ul comunitar, respectiv Directiva Consiliului Europei 2003/88/CE”.
Legea 19/2000 arată că avizul Inspectoratului Teritorial de Munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în condiții deosebite.
CE Oltenia a invocat și Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care precizează ca: „Locuri de muncă în condiții deosebite sunt locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților, nominalizarea salariaților care își desfășoară activitatea în locurile de muncă în condiții deosebite se face de către angajator, împreună cu sindicatele reprezentative, potrivit legii, sau, după caz, cu reprezentanții salariaților”.
Potrivit CEO, contractele individuale de muncă nu mai pot fi modificate. “Avându-se în vedere faptul că reclamanții au semnat actele adiționale la contractul individual de muncă, în care se menționează condiții normale de munca în procent de 100%, consideră că au avut cunoștință de această situație de fapt și și-au însușit-o, astfel ca în momentul de faţă, respectivele înscrisuri nu mai pot fi declarate nule deoarece în dreptul muncii, nulitatea nu retroactivează, contractul individual de muncă fiind un contract cu prestații succesive”, a mai arătat CE Oltenia.
Salariații din dosar au lucrat la exploatarea minieră Motru, ca inginer conducător formație de lucru, inginer șef schimb carieră, macaragiu carieră, șef secţie electromecanică, lăcătuș mecanic carieră, adjunct șef sector carieră, șef sector carieră, inginer coordonator carieră, inginer șef, inginer protecția muncii.
Instanța de la Tribunalul Vâlcea le-a dat câștig de cauză în baza unei expertize. “Verificând activitatea desfășurată de reclamanți, expertul a concluzionat că activitățile desfășurate de reclamanți de inginer conducător formație de lucru, inginer șef schimb carieră, macaragiu carieră, lăcătuș mecanic carieră, adjunct șef sector carieră, șef sector carieră, inginer coordonator carieră, în cadrul Exploatării Miniere Motru sunt cuprinse în avizele deținute de pârâta SCEO SA, avize emise de ITM Gorj și de Inspecția Muncii”, arată documentul.
Practic, expertul a arătat că încadrarea în condiții normale a fost făcută din pix, fără nicio schimbare reală în cariera minieră.
Instanța a admis cererea salariaților și a decis că “activitatea desfăşurată de reclamanţi se încadrează în condiţii deosebite de muncă conform raportului de expertiză tehnică judiciară”.
“Se justifică încadrarea în condiții deosebite de muncă, în procent de 100%, pentru perioada 01.04.2001- 18.08.2021, când a îndeplinit funcțiile de macaragiu carieră, lăcătuș mecanic carieră și conducător formație de lucru (CFL) carieră”, este decizia luată în cazul unui salariat, ceilalți beneficiind de aceeași recunoaștere, fiecare pentru perioada în care a fost privat de acest drept.
Foarte important, Complexul Energetic Oltenia a fost obligat să achite taxele din urmă. “Obligă pârâta să depună declaraţii nominale de asigurare rectificative pentru perioada în care activitatea reclamanţilor a fost încadrată în condiţii deosebite de muncă. Obligă pârâta să achite pentru reclamanţi contribuţiile sociale în procentele corespunzătoare condiţiilor deosebite de muncă”, se mai arată în sentința judecătorească dată la finalul anului trecut, care a fost apelată de CE Oltenia, cauza ajungând la Curtea de Apel Pitești.